În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB), aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB) și aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB).
România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, în ceea ce privește procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială.
În Europa, zgomotul ambiental, și în special zgomotul produs de traficul rutier, reprezintă o problemă majoră de mediu. Cel puțin 21 persoana din 5 din populația UE locuiește în zone în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare pentru sănătate.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi și seară-noapte, de cel puțin 55 dB(A). În plus, 22 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot feroviar, 4 milioane la niveluri ridicate de zgomot al avioanelor și mai puțin de 1 milion la niveluri ridicate de zgomot cauzate de industrii.
Zgomotul generat de mijloacele de transport este considerat a doua problemă majoră de mediu în Europa de Vest, după poluarea aerului cu particule fine PM2.5 si PM10 (peste 400.000 decese corelate cu calitatea aerului anual în Europa). Printre efectele adverse ale poluării fonice se numără diminuarea bunăstării populațiilor umane și afectarea sănătății și distribuției faunei sălbatice.
OMS a stabilit deja că expunerea pe termen lung la zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55dB în timpul zilei și serii, respectiv sub 45dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății.
Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproximativ 40% din populația statelor membre este expusă la zgomotul traficului rutier la niveluri care depășesc 55 db; 20% este expusă la niveluri care depășesc 65 dB în timpul zilei; și peste 30% este expusă la niveluri care depășesc 55 dB pe timp de noapte.
În 2002, a fost adoptată și Directiva Europeană privind zgomotul ambiental (END) pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în cadrul UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivelul statelor membre. Această directivă a introdus doi indicatori importanți: pentru deranj și tulburări de somn. În cazul în care acești indicatori sunt depășiți, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot.
Această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate.
Consecințe sociale ale expunerii la zgomotul ambiental
Diferite grupuri ale societății pot fi afectate disproporționat de expunerea la zgomote puternice:
Copiii. În comparație cu adulții, copiii se află într-o fază importantă de învățare și dezvoltare și pot prin urmare, să fie afectați în mod disproporționat de zgomot. De asemenea, copiii pot fi lipsiți de capacitatea de a face față strategii și să aibă mai puțin control asupra zgomotului din mediul înconjurător decât adulții. OMS recomandă ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), în timp ce în sălile de clasă interioare nivelurile de zgomot să nu fie mai mari de 35 dB(A).
Persoanele vârstnice. Deoarece structura somnului devine mai fragmentată odată cu vârsta, persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile la tulburări de somn și pot fi, de asemenea, mai predispuse să sufere efecte cardiovasculare din cauza zgomotului.
Muncitorii care lucrează în schimburi. Se pot confrunta cu efecte negative din cauza expunerii la zgomotul ambiental, deoarece structura somnului lor este supusă la stres. De asemenea, ei pot avea nevoie să doarmă în timpul zilei, când zgomotul ambiental este mai ridicat.
Femeile gravide. Structura somnului la femeile însărcinate devine mai fragmentată. De asemenea, zgomotul din mediul înconjurător poate crește riscul de naștere prematură.
Grupurile vulnerabile, expuse sărăciei, pot fi expuse și la niveluri mai ridicate de zgomot. Cei care locuiesc în locații defavorizate au mai puțin acces la zone liniștite și pot resimți cel mai grav efecte ale poluării fonice.
Impactul zgomotelor asupra vieții sălbatice
Zgomotul antropogen provoacă o serie de reacții fiziologice și comportamentale la animalele sălbatice terestre și marine, care poate duce la reducerea succesului reproductiv, la creșterea riscului de mortalitate și la emigrare, ceea ce duce la scăderea populatiei.
Deși răspunsurile la zgomot depind în mare măsură de specie, efectele pot începe să apară la niveluri mai scăzute, precum 40 dB(A), pentru animalele terestre. Pe lângă nivelurile de zgomot, impactul poate depinde și de frecvența și tipul de zgomot.
Cel puțin 19% din zonele de protecție a naturii acoperite de Natura 2000 sunt situate în zone în care nivelurile de zgomot depășesc pragurile de raportare din Directiva privind zgomotul ambiental din cauza drumurilor, căilor ferate și avioanelor.
Soluții pentru reducerea poluării fonice
În orașe, autoritățile pot lua diverse măsuri pentru a diminua expunerea populației la zgomot:
- crearea de piste pentru biciclete pe drumurile largi;
- folosirea de asfalt fonoabsorbant pe rețeaua rutieră publică;
- adoptarea anvelopelor cu nivel redus de zgomot pentru autobuzele din oraș;
- extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în mediul urban;
- promovarea mersului pe jos sau cu bicicleta și transformarea străzilor în zone pietonale;
- crearea de „zonele liniștite”, unde locuitorii pot scăpa de agitația urbană. Aceste spații, în mare parte verzi, includ parcuri și rezervații naturale.
Spațiile comerciale gen mall-urile, aeroporturile, gările, sălile de așteptare pot adopta o arhitectură bazată pe materiale fonoabsorbante sau pe integrarea de grădini urbane verzi.
Alte reduceri de zgomot, în special cele legate de zgomotul feroviar, s-au materializat ca răspuns la măsurile naționale și europene de reducere a zgomotului ca instrumente de politică națională și europeană.
Mai multe acțiuni contribuie la reducerea expunerii populației la zgomotul provocat de trenurile de marfă. Printre acestea se numără utilizarea de trenuri silențioase; introducerea taxelor de acces la calea ferată în funcție de zgomot în mai multe țări și interzicerea totală a utilizării vagoanelor care nu sunt conforme cu reglementările europene, din 2020. Pe lângă reducerea zgomotului produs de trenurile de marfă, montarea ulterioară a frânelor silențioase la trenurile de călători a dus la o reducere considerabilă a zgomotului.