Fericirea din reclame și risipa alimentară

Risipa alimentară reprezintă o problemă stringentă cu care omenirea se confruntă. Fie că discutăm despre țările dezvoltate unde mâncarea este produsă și cumpărată în exces, fie că discutăm de țările în curs de dezvoltare unde slaba dezvoltare tehnologică duce la pierderi în procesul de producție, prelucrare sau stocare, cifrele arată că peste 30% din produsele destinate alimentației sunt aruncate.

Pe lângă problemele de ordin economic și social, risipa alimentară pune presiune în ceea ce privește colectarea și depozitarea deșeurilor. În România, ca exemplu, aceasta generează anual o cantitate de 2,55 mil. tone de produse alimentare care implică pierderi economice și costuri ecologice pe termen scurt, mediu și lung. În timp ce o familie alocă 40% din buget pentru cheltuielile alimentare, cantitatea de hrană aruncată zilnic de o gospodărie este în medie de 353 g., echivalentul unei mese. (A.N.S.V.S.A)

Conform studiilor realizate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, până la 50% din risipa alimentară este produsă de consumatorii individuali din zonele urbane. Aceste cifre foarte mari exprimă obiceiurile și comportamentul alimentar al românilor. Cu toate că există o permanentă abundență și o mare diversitate de magazine alimentare întotdeauna bine aprovizionate, avem tendința de a cumpăra mai mult decât ne este necesar, de a stoca și în final de a arunca produsele pe care nu le mai considerăm optime consumului.

Putem identifica o serie de comportamente ce pot duce la cumpărarea în exces: planificarea deficitară a meselor, cumpărăturile făcute când ne este foame, promoțiile și reducerile de preț din magazine etc. În cele mai multe cazuri însă, mecanismele ce determină comportamentul de achiziție ne sunt necunoscute. Profesorul Gerald Zaltman de la Harvard Business School afirmă că 95% din deciziile de cumpărare au loc în subconștient. S-a constatat astfel prin aplicarea celor doua metode (cea clasică prin întrebări și tehnicile de neuromarketing) faptul că ceea ce cred sau gândesc de fapt consumatorii, măsurat prin reacții fizice inconștiente, contrazice ceea ce spun atunci când sunt întrebați direct. Aceste studii relevă faptul că alegerile pe care le facem sunt dictate mai degrabă de pulsiunile noastre din subconștient, de emoții și nevoi, și mai puțin de rațional.

De-a lungul timpului, marketingul a dezvoltat strategii în funcție de specificul piețelor de desfacere și a tehnologiilor de producție. În prezent ne aflăm în etapa de hiperconsum în care cumpărăm obiecte pentru a ne satisface nevoile emoționale și corporale, senzoriale și estetice, relaționale și sanitare, ludice și distractive. Ne dorim ca lucrurile cumpărate să ne provoace senzații, să ne facă să trăim experiențe și să explorăm, să ne amelioreze calitatea vieții, să ne îmbunătățească sănătatea și să ne conserve tinerețea. Suntem în căutarea fericirii personale, a stării de bine, a belșugului ce ne aduce senzația de realizare.

Tehnicile de marketing au intrat într-o nouă etapă o dată cu descoperirile în neuroștiințe. Clasicele chestionare, sondaje și interviuri sunt completate acum cu tehnici imagistice de vizualizare a activității cerebrale, de înregistrare a mișcărilor oculare, măsurători fiziologice ce includ ritmul cardiac, conductivitatea pielii și a tensiunii arteriale pentru identificarea nivelului de stres sau de angajament față de un anumit mesaj de marketing, este utilizată realitatea virtuală pentru simularea experiențelor la cumpărături sau în cazul utilizării produselor. Astfel strategiile de promovare sunt țintite și mult mai eficiente.

Reclamele încurajează în mare măsură consumul în exces, determinând și validând acest tip de comportament. Munți de crenvurști „sănătoși” serviți la masa în familie, mese pline de preparate tradiționale din care mănâncă o singură persoană, roți uriașe de cașcaval, promovarea cantităților mari de mâncare junk food sunt doar câteva exemple de publicitate ce încurajează hiperconsumul. Acest tip de reclame asociază consumul produselor alimentare cu starea de bine, cu bucuria și fericirea meselor în familie, cu momentele de tihnă și relaxare, de sărbătoare și induc ideea că merităm răsfățul culinar chiar dacă produsele prezentate sunt din categoria celor de evitat.

Consecințele sunt foarte ușor de observat. Risipa alimentară crește de la an la an, iar incidența afecțiunilor provocate de consumul alimentar în exces (obezitate, boli cardiovasculare, diabet, cancer) este, de asemenea, foarte ridicat.

Dar ce putem face pentru a limita impulsul de a cumpăra sau comanda în exces? Putem aplica o serie de măsuri simple și la îndemână cum ar fi: planificarea meselor și întocmirea unei liste de cumpărături adaptată necesităților cotidiene, evitarea achiziționării de produse cu reducere pentru cantități mari, mai ales dacă sunt perisabile, acordarea de atenție produselor desigilate din frigider, legumelor și fructelor depozitate și folosirea acestora cu precădere în rețete, congelarea porțiilor de mâncare dacă ați gătit prea mult, prioritizarea în funcție de momentul achiziției pe principiul ”primul intrat, primul ieșit”.

Acest articol prefațează o cercetare amplă referitoare la consumul de produse alimentare, la influența pe care publicitatea o are în determinarea alegerilor consumatorilor, precum și a cauzelor care generează risipa alimentară. Estimăm că în urma cercetării vom putea formula propuneri pentru reducerea acestui fenomen cu impact major atât economic, cât și de mediu.

În scopul acestui demers, vă invit să completați un chestionar privind obiceiurile de consum. Vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a-l completa și vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt anonime. Completarea chestionarului durează 5 minute: https://bit.ly/3Lz8894

Dina Mălăescu

Foto credit: Pixabay

Share this article
Shareable URL
Prev Post

Studiu Deloitte: interesul pentru mașinile electrice și hibride crește, susținut de costul mai redus cu alimentarea. În România, procentul vânzărilor autovehiculelor pe baterie este de sub 10% din total

Next Post

Achizițiile sociale și de mediu devin o prioritate în strategiile de dezvoltare ale companiilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read next