S-a publicat CCPI 2024 – Indexul de performanță al țărilor în domeniul schimbărilor climatice. România, locul 24 în clasament

Elaborat anual încă din 2005 de organizația Germanwatch, ca instrument dedicat creșterii transparenței în politica internațională privind schimbările climatice, CCPI (Climate Change Performance Index) 2024 evaluează și compară performanța în combaterea schimbărilor climatice a 63 de țări și a Uniunii Europene (UE), care, împreună, reprezintă peste 90% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES).

CCPI își propune să ofere o analiză cuprinzătoare și echilibrată a țărilor evaluate, prin utilizarea a 14 indicatori (cercul exterior) încadrate în următoarele 4 categorii:

• Emisiile de GES (40% din scorul global)
• Energie regenerabilă (20% din scorul global)
• Utilizarea energiei (20% din scorul total)
• Politica în domeniul climei (20% din punctajul total)

La fel ca anul trecut, nicio țară nu are performanțe suficient de bune, astfel că primele 3 poziții din clasamentul general CCPI 2024 rămân neocupate.

Aproape toate economiile mari ale lumii au în mixul lor energetic energie eoliană, solară sau hidroelectrică, iar energiile regenerabile sunt în plină expansiune, dar cu toate acestea progresele sunt prea lente pentru a înlocui petrolul, cărbunele și gazele naturale și pentru a evita agravarea impactului schimbărilor climatice, arată CCPI 2024.

Autorii speră că deciziile luate la conferința ONU privind clima vor însemna un nou impuls pentru reducerea rapidă a emisiilor și pentru punerea în aplicare a unor politici climatice mai ambițioase, despre care spun că au stagnat în ultimul an.

„O decizie obligatorie de triplare a capacității de energie regenerabilă, de dublare a eficienței energetice și de reducere drastică a utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor până în 2030 ar putea deschide calea spre alinierea la obiectivele climatice de la Paris”, a declarat autorul CCPI, Jan Burck, de la Germanwatch, citat de Deutsche Welle.

Câteva dintre concluziile CCPI 2024

• Danemarca a fost din nou în fruntea clasamentului, ocupând locul al patrulea, datorită creșterii constante a energiei regenerabile pentru electricitate și încălzire și a emisiilor derivate de CO2;
• Estonia se află acum pe locul 5 al Indexului, după ce a adoptat un obiectiv de 100% de energie regenerabilă până în 2030. Ea și-a depășit deja obiectivul anterior de 40%;
• Filipine a urcat pe locul al șaselea, datorită nivelului scăzut al emisiilor de GES și al consumului de energie;
• Analiza punctează, de asemenea, un mare potențial de extindere a energiei eoliene și solare în Croația, Malaezia, Țările de Jos, China, Turcia, Vietnam, Bulgaria și Indonezia. Cu toate acestea, multe dintre aceste țări consumă în continuare cantități mari de cărbune, petrol și gaze și au primit doar un calificativ general „mediu” sau „ridicat” la categoria energiei regenerabile, ratând un calificativ „foarte ridicat”;
• India, Maroc, Chile și UE au primit toate un calificativ general „ridicat”. India, de exemplu, s-a clasat pe locul al șaptelea, în principal datorită nivelului scăzut al emisiilor și al consumului de energie pe cap de locuitor. Totuși, țara rămâne dependentă de cărbune, în ciuda unei anumite expansiuni a energiei verzi;
• Germania a urcat două locuri, ajungând pe 14 în clasamentul general. Deși țara a crescut considerabil în ceea ce privește obiectivele privind energia verde pentru 2030, autorii au afirmat că disensiunile din cadrul guvernului de coaliție al țării au dus la o diluare a legislației privind clima și încălzirea. Jan Burck, de la Germanwatch, a criticat, de asemenea, politica slabă a Germaniei în domeniul transporturilor, considerând că este un domeniu în care „se întâmplă foarte puțin”;
• Brazilia are una dintre cele mai mari ascensiuni din acest an, urcând cu 15 poziții până pe locul 23. Noul președinte Luiz Inacio Lula da Silva urmărește o “politică climatică mai progresistă”, promițând să reducă defrișările din Amazon. Cu toate acestea, experții țării spun că Brazilia extinde utilizarea combustibililor fosili și ar putea rata obiectivele climatice, Burck adăugând că Brazilia trebuie să accelereze eliminarea treptată a combustibililor fosili în calitate de membru al G20, care reprezintă 80% din emisiile globale de GES;
• Cândva una dintre cele mai bine clasate țări în CCPI, Marea Britanie a coborât și mai mult în clasament, guvernul dând undă verde unei noi mine de cărbune și acordând „sute de noi licențe pentru petrol și gaze în Marea Nordului”;
• Italia a coborât, de asemenea, 15 locuri, în timp ce Polonia este cea mai slabă țară din UE;
• SUA și China au performanțe slabe în clasamentul general și la categoriile de consum de energie și emisii. Dar China se află printre primele țări atunci când vine vorba de surse regenerabile de energie;
• Gazda conferinței COP28 privind clima din acest an, Emiratele Arabe Unite (EAU), a ocupat locul al treilea de la coadă. Acest stat petrolier are emisii ridicate pe cap de locuitor și o pondere mai mică de 1% a surselor regenerabile în aprovizionarea sa cu energie;
• În general, națiunile producătoare de combustibili fosili au obținut rezultate slabe, iar Arabia Saudită, un alt stat din Golf, s-a clasat pe ultimul loc. Iranul, Rusia, Canada și SUA se află în partea de jos a indicelui, la fel ca Japonia, Australia și Coreea de Sud.

România ocupă locul 24 în ediția din acest an a CCPI (vs. locul 43, anul trecut) și se află acum printre țările cu performanțe medii.

Performanța sa este mixtă, cu ratinguri scăzute la categoriile „politici climatice” și „energie regenerabilă”, medii la „consumul de energie” și ridicate la „emisii de gaze cu efect de seră”.

Nu există date de eliminare treptată a gazelor și petrolului

Mixul energetic al României se bazează în continuare în mare măsură pe combustibili fosili, în special pe petrol și gaze. Pentru cărbune a fost stabilit un obiectiv de eliminare treptată în 2032. Nu au fost stabilite date de eliminare treptată pentru gaze și petrol. Țara intenționează să utilizeze gazul ca și combustibil de tranziție; prin urmare, multe investiții în gazele fosile sunt încă planificate prin diverse documente strategice sau programatice. Aceste investiții constau în extinderea sistemului de distribuție a gazelor și în noi unități pe bază de gaze fosile incluse în planul de decarbonare al celui mai mare producător de cărbune, Complexul Energetic Oltenia. Mai exact, se preconizează că două noi centrale electrice pe bază de gaze naturale să fi puse în funcțiune în 2026, iar un proiect offshore pe bază de gaze a început producția în 2022.

Experții de țară ai CCPI, printre cei de la Bankwatch România, doresc o mai mare transparență în procesul de decarbonare a OEC și sugerează publicarea tuturor închiderilor de mine relevante și a termenelor de reabilitare. De asemenea, ar trebui planificate mai puține investiții în domeniul gazelor.

În ceea ce privește energiile regenerabile, experții critică faptul că, deși schema de sprijin prin certificate verzi s-a încheiat în 2016, nu a fost implementat niciun mecanism similar pentru a stimula investițiile în energie regenerabilă, în ciuda potențialului considerabil al României. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește o schemă de ajutor de stat pentru investițiile în capacități eoliene și solare. În cadrul Planului național de redresare și reziliență, aprobat de Comisia Europeană în martie 2023, se vor acorda subvenții directe pentru proiectele eoliene și solare selectate prin licitație.

Este nevoie de mai mult transport public

În Planul național pentru energie și climă (PNEC), România nu specifică un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru sectorul transporturilor, deși PNEC va fi revizuit în curând. Administrația Fondului pentru Mediu are mai multe programe de sprijin pentru înlocuirea vehiculelor vechi cu vehicule electrice și cu emisii reduse, precum și un program de creștere a numărului de puncte de încărcare pentru vehicule electrice și vehicule hibride plug-in.

Experții critică faptul că unul dintre aceste programe naționale de sprijin existente permite alocarea de fonduri pentru vehiculele cu motor cu combustie internă, ceea ce nu contribuie la reducerea emisiilor de GES. În ceea ce privește transporturile, experții doresc mai mult transport public, mai multe piste pentru biciclete și crearea de zone cu emisii reduse în centrele orașelor.

Eficiența energetică a clădirilor din România trebuie încă îmbunătățită. Deși Administrația Fondului pentru Mediu a implementat mai multe programe de creștere a eficienței, sunt încă necesare standarde metodologice pentru aplicarea corectă a legii privind standardele de performanță energetică.

Experții oferă mai multe recomandări pentru a îmbunătăți politica României în domeniul climei. Ei doresc să vadă obiective climatice și energetice mai ambițioase pentru 2030 și 2050 și o mai mare dezvoltare a sectorului eolian offshore. De asemenea, ar trebui îmbunătățită eficiența energetică în toate sectoarele mari consumatoare de energie și ar trebui pus în aplicare un plan concret de reducere a sărăciei energetice.

Este important de remarcat faptul că performanța îmbunătățită a României este influențată de datele noi și actualizate privind sectorul LULUCF – „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură“.

„Potrivit art. 4, alin (1) din Acordul de la Paris, contribuția din LULUCF va fi esențială pentru realizarea obiectivului pe termen lung, de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Atenuarea din sectorul LULUCF ar trebui să determine creșterea suplimentară a reținerilor de dioxid de carbon într-un mod durabil; aceasta se va putea realiza prin politici și măsuri coerente în domeniul silviculturii.” (din Nota de Fundamentare – HG nr. 590/08.08.2019).

Accesați CCPI 2024