Acuzaţiile aduse de organizațiile Greenpeace şi Agent Green potrivit cărora statul român, prin legislaţia naţională, nu protejează pădurile virgine şi seculare reprezintă un atac gratuit nu la adresa Ikea, ci la industria lemnului din România, susţine preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn, Cătălin Tobescu, citat de Agerpres.
Prolemn este o organizaţie neguvernamentală care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Asociaţia a fos înființată în 2020 și numără în prezent 37 de membri, companii din industria de prelucrare a lemnului.
„Acuzaţiile au fost lansate în media internaţională, cu sensul exact de a nu se mai cumpăra produse Ikea provenite din România. Mesajul a fost repetat cu obstinaţie pentru a fi receptat ca adevăr, asemenea reclamelor, de către două ONG-uri de mediu, Agent Green şi Greenpeace, în ultimii doi ani, în adevărate campanii media. Evident, acuzaţiile au fost verificate repetat de autorităţile române în ultimii doi ani, fără a fi confirmate. Citim din nou acuzaţiile pentru că nu le înţelegem: ‘Astfel de produse ajung în toată Europa şi totul este legal, pentru că autorităţile române nu consideră că acele păduri ar trebui să fie protejate’. Dacă totul este legal, atunci care este acuzaţia adusă Ikea? Ikea este un retailer de mobilă, iar industria mobilei din România este în topul furnizorilor globali ai Ikea. Ikea nu are producţie proprie în România. Ikea are zeci de furnizori, producători de mobilă din România, iar fiecare dintre aceşti furnizori are zeci de sub-furnizori de cherestea, furnir, PAL, MDF, pe lanţurile de aprovizionare. Se ajunge la sute de furnizori şi sub-furnizori Ikea pe lanţurile de aprovizionare. Acuzaţiile lansate de ONG-urile de mediu practic nu se referă la Ikea, ci la întreaga industrie a lemnului din România”, susţine Tobescu.
„Ajungem la discuţia de fond privind alegaţiile Greenpeace/Agent Green. Practic, cele două ONG-uri acuză statul român că prin legislaţia naţională nu protejează ‘pădurile virgine şi seculare’, o temă falsă. După cum este bine cunoscut, începând din 2017 a fost instituit Catalogul Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Procesul de identificare, cartare şi introducere în acest catalog a pădurilor care îndeplinesc anumite criterii (elaborate cu ajutorul organizaţiilor de mediu) a fost şi este unul continuu, fiind practic finalizat. Suprafeţele incluse în Catalog au crescut constant, ajungând la peste 72.000 hectare în luna mai 2023, potrivit raportării oficiale a Ministerului Mediului. O pădure identificată ca virgină sau cvasivirgină şi adăugată în Catalog intră sub protecţie. Mai mult, Ministerul Mediului dezbate şi introducerea în protecţie strictă a 75% din suprafeţele Parcurilor Naţionale din România. Atunci ce doresc Greenpeace/Agent Green? Cum definesc Greenpeace/Agent Green pădurile seculare? Aici este una dintre cheile comunicării”, explică şeful Prolemn.
În viziunea acestuia, cele două ONG-uri cultivă o confuzie între termenul de păduri seculare (termen nedefinit) şi termenul de păduri virgine şi cvasivirgine.
„Atunci când cele două ONG-uri clamează distrugerea „pădurilor seculare”, prin confuzia cultivată se transmite complet fals că sunt distruse pădurile virgine şi cvasivirgine. În fapt, nu este distrus nimic. Pentru Agent Greenpeace/Agent Green administrarea pădurilor conform celor mai înalte standarde de profesionalism, conform legislaţiei româneşti şi standardelor internaţionale FSC şi PEFC, înseamnă „distrugerea pădurilor”. De remarcat că silvicultura românească înglobează principiile unei silviculturi apropiate de natură, prin promovarea regenerării naturale, promovarea speciilor valoroase şi conducerea arboretelor la vârste înaintate, de peste 110-130 de ani. Conform datelor oficiale, 94% din pădurile României au structuri primare, identic pădurilor naturale. Este un merit incontestabil al silviculturii din România. Conceptul european de protejare a „primary and old growth forest” a fost preluat în legislaţia naţională prin instituirea Catalogului Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine (…) În fapt, prin lansarea pe plan internaţional a acuzaţiilor, campania Greenpeace se dovedeşte a fi una de discreditare a industriei lemnului din România, cu mesajul: nu mai cumpăraţi produse din lemn din România. Ikea este doar un vector de lansare a acestui mesaj. Prin dimensiunea şi notorietatea sa, compania este o ţintă uşor de reperat de oricine”, precizează sursa citată.
Reprezentantul Prolemn subliniază că ţinta de 10% păduri strict protejate se regăseşte ca obiectiv până în anul 2030 în strategia pe biodiversitate a UE, fiind Directivă europeană.
Acesta menţionează că „alegaţiile celor două ONG-uri sunt dăunătoare prin promovarea mediatică agresivă, iar consecinţele pot fi grave: compromit imaginea industriei lemnului din România, periclitează exporturile, pot creşte riscul de ţară în contextul noului Regulament Deforestation-Free Products (EUDR) şi afectează negativ pe termen lung imaginea ţării”.
„Alegaţiile ONG-urilor nu au nici o fundamentare. Industria lemnului valorifică o resursă de lemn care este deja pusă pe piaţă. Nu industria lemnului exploatează – industria lemnului prelucrează şi adaugă valoare unei resurse de lemn care, atenţie, este o resursă regenerabilă şi este verde, ceea ce ne dorim pentru dezvoltarea economiei verzi a României. Viziunea noastră este simplă: avem nevoie de păduri administrate, de comunităţi puternice şi de produse din lemn, nu din plastic, din fier sau beton. Produsele din lemn sunt un omagiu adus naturii”, a subliniat Tobescu, potrivit Agerpres.
Un raport prezentat, săptămâna trecută, de organizațiile activiste Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) solicită IKEA și Grupului Ingka să își controleze operațiunile forestiere din România, să verifice riguros companiile de exploatare forestieră, să nu se aprovizioneze cu lemn din parcurile naționale și nici din pădurile primare și seculare, să crească suprafețele de protecție strictă și parțială, să aplice o exploatare forestieră selectivă în propriile păduri, să asigure trasabilitatea și transparența completă a lanțului de aprovizionare IKEA și să permită supravegherea independentă a pădurilor de către societatea civilă și jurnaliștii de investigație.
Constatările se bazează pe o analiză a documentelor oficiale și pe investigații pe teren în 9 zone forestiere din România. 7 dintre acestea sunt deținute de IKEA prin firma sa Ingka Investments, iar două sunt păduri publice care aprovizionează fabricile care produc pentru IKEA.
Sursa foto: Pixabay (România)
