Românii trăiesc cu intensitate efectele schimbărilor climatice și văd în păduri principala soluție pentru protejarea mediului și adaptarea la noua realitate climatică. Două sondaje recente realizate de Ipsos pentru Greenpeace România dezvăluie o populație profund îngrijorată de degradarea mediului, dar care identifică clar căile de acțiune necesare.
O țară marcată de fenomene extreme
Datele din februarie 2025 arată că 76% dintre români sunt îngrijorați de efectele schimbărilor climatice, iar 80% din populația urbană consideră că acestea reprezintă o amenințare reală. Nu este o teamă abstractă – românii simt efectele în viața de zi cu zi. Iarna cu precipitații extrem de reduse, vara marcată de secetă cu comunități rămase fără apă potabilă, toamna cu inundații devastatoare în mai multe zone din țară – toate acestea au transformat problematica schimbărilor climatice într-una urgentă.
Pădurile – Scutul natural al României
În acest context sumbru, românii au identificat clar principala soluție: pădurile. Noul sondaj din iulie 2025 comandat de Greenpeace și realizat de Ipsos relevă că 86% dintre respondenți susțin împădurirea ca soluție prioritară pentru protejarea mediului. Este o încredere aproape unanimă în puterea regeneratoare a naturii.
„Pădurile sunt principalul nostru scut natural împotriva efectelor tot mai vizibile ale schimbărilor climatice, inclusiv secetă, inundații și alte fenomene meteorologice extreme,” subliniază Mihnea Matache, purtător de cuvânt al Greenpeace România. Această perspectivă este împărtășită de o majoritate covârșitoare a populației – 88% dintre români consideră defrișările o problemă gravă.
Încrederea în soluțiile bazate pe natură se extinde dincolo de păduri. Românii văd împădurirea ca parte dintr-o strategie mai amplă de protecție a mediului: 84% dintre respondenți sprijină extinderea spațiilor verzi în localități, iar peste 75% susțin refacerea ecosistemelor și limitarea construcțiilor în zone cu risc.
Această abordare holistică reflectă o înțelegere profundă a interconectării dintre ecosisteme. De exemplu, 89% dintre români consideră Marea Neagră o „comoară națională”, iar 88% doresc ca aceasta să fie protejată pentru generațiile viitoare. Legătura dintre păduri, resurse de apă și stabilitatea climatică este intuitivă pentru majoritatea populației.
Conștientizarea impactului uman
Românii fac din ce în ce mai mult legătura dintre activitatea umană și degradarea mediului. 68% înțeleg impactul combustibililor fosili asupra accelerării schimbărilor climatice, iar suportul pentru extracția gazelor a scăzut de la 64% în 2024 la 57% în 2025. Această evoluție indică o maturizare a conștientizării de mediu și o creștere a susținerii pentru alternative sustenabile.
Nevoia de informare și acțiune
Cu toate acestea, românii simt că au nevoie de mai multe informații pentru a se implica activ. 59% dintre respondenți spun că ar fi mai motivați să se angajeze în problemele de mediu dacă ar avea acces la informații clare, explicate simplu, în special în mediul online.
Această nevoie de informare nu este un semn de dezinteres, ci dimpotrivă – 83% dintre români se declară dornici să se implice activ în protecția mediului. Majoritatea sunt dispuși să semneze petiții (70%), să distribuie mesaje online (64%) sau să participe în acțiuni de curățare (42%).
Un apel la responsabilitate colectivă
Mesajul care reiese din aceste sondaje este clar: românii înțeleg gravitatea crizei climatice și, deși împăduririle sunt în centrul viziunii lor, doar 17% cred că pădurile și biodiversitatea sunt protejate în mod adecvat în România, și doar 34% consideră că țara este pregătită să se adapteze la schimbările climatice.
„Este un semnal clar că statul român trebuie să devină un actor mult mai conștient și implicat în protejarea lor,” avertizează Mihnea Matache. Elena Ionescu, directoare executivă Greenpeace România, completează: „Este momentul ca cetățenii, societatea civilă, companiile și decidenții politici să colaboreze pentru a transforma îngrijorarea în acțiuni concrete.”
Sursa foto: Asociația Pădurea Copiilor – pădure miniaturală urbană în Parcul Municipal Ploiești Vest