Europa se confruntă cu o criză de sănătate publică de proporții istorice, determinată de accelerarea schimbărilor climatice. Două studii majore, realizate de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, dezvăluie o realitate alarmantă: vara anului 2025 a provocat deja mii de decese în întreaga Europă, iar previziunile pentru sfârșitul secolului sunt înfricoșătoare.
Centrat pe 854 de orașe europene, primul studiu – încă în faza preliminară conform comunicatului de presă al instituțiilor britanice Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine – concluzionează că schimbările climatice se află la originea a 68% din cele 24.400 de decese asociate căldurii din vara anului 2025. Această cifră se traduce într-un număr cuprins între 15.013 și 17.864 de decese care nu s-ar fi produs în absența schimbărilor climatice.
Cercetătorii au calculat prin modele computerizate că, fără încălzirea globală, temperaturile medii ar fi fost cu 2,2°C mai scăzute în orașele vizate. Această diferență aparent mică a avut consecințe dramatice asupra mortalității umane.
„Este suficient ca valurile de caniculă să fie cu 2°C – 4°C mai calde pentru ca mii de oameni să moară”, a subliniat Garyfallos Konstantinoudis, coautor al studiului preliminar, calificând valurile de căldură drept „ucigași tăcuți”.
Prin compararea acestor observații cu datele anterioare privind mortalitatea legată de căldură, oamenii de știință au ajuns la constatări îngrijorătoare: încălzirea climatică a contribuit la peste 800 de decese în Roma, peste 600 în Atena și peste 400 în Paris. În general, peste 85% din aceste decese au afectat persoane cu vârste de peste 65 de ani.
Proiecții devastatoare pentru sfârșitul secolului
Al doilea studiu, publicat în prestigioasa revistă Nature Medicine, oferă o perspectivă și mai sumbră asupra viitorului.
Cercetătorii estimează că mai mult de 2,3 milioane de persoane în Europa ar putea muri din cauza căldurii extreme până la sfârșitul secolului dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în ritmul actual.
Această analiză cuprinzătoare, care acoperă 854 de orașe din 30 de țări, reprezintă una dintre cele mai complexe evaluări până în prezent privind mortalitatea legată de climă pe continent. Studiul proiectează impactul net asupra sănătății al schimbărilor de temperatură – luând în considerare atât decesele legate de căldură, cât și pe cele legate de frig – din 2015 până în 2099.
Utilizând 19 modele climatice globale și proiecții demografice detaliate, cercetătorii estimează că, în cel mai pesimist scenariu de emisii (SSP3-7.0), aproximativ 2.345.410 de decese suplimentare ar putea surveni, în ciuda schimbărilor demografice naturale sau îmbunătățirilor de bază în asistența medicală.
Disparitățile geografice și populația cea mai vulnerabilă
Cel mai mare impact este așteptat în Europa de Sud și Centrală, unde orașe precum Barcelona, Roma, Napoli și Atena sunt prevăzute să înregistreze cele mai mari creșteri ale deceselor legate de căldură. Doar Barcelona ar putea experimenta peste 246.000 de decese legate de climă până în 2099.
În regiunea Mmediteraneană, țări precum Spania, Italia și Grecia sunt așteptate să înfrunte din ce în ce mai frecvent și mai mortal evenimente de căldură compusă – zile fierbinți urmate de nopți fierbinți – care perturbă somnul și suprasolicită sistemul cardiovascular. Insula Malta ocupă primul loc în topul negativ, cu proiecții de 268 de decese excesive la 100.000 de persoane, mai mult decât dublul mediei din Europa de Sud.
În contrast, părți din Europa de Nord, inclusiv Suedia, Irlanda și Finlanda, pot vedea o scurtă scădere netă a deceselor legate de temperatură, în mare parte datorită reducerii mortalității de iarnă. Însă cercetătorii avertizează că această răgaz este de scurtă durată. Până la sfârșitul secolului, chiar și orașe precum Helsinki și Stockholm sunt ar urma să înregistreze creșteri nete ale deceselor legate de climă pe măsură ce extremele de căldură se agravează.
Situația României – o țară cu risc crescut
România se numără printre țările europene cu un risc semnificativ crescut de mortalitate legată de schimbările climatice. Studiul evidențiază România alături de Bulgaria ca fiind substanțial mai afectate decât alte țări din Europa de Est, cu o estimare de 81 decese la 100.000 de persoane pe an până în 2095.
Această situație plasează România într-o poziție deosebit de vulnerabilă, țara fiind identificată ca unul dintre „punctele fierbinți” pentru creșterea netă a deceselor legate de temperatură, alături de țări din sud-estul Europei și din Europa Centrală, inclusiv Austria, sudul Germaniei și sudul Poloniei.
Studiul a evaluat, de asemenea, cât de mult ar putea reduce mortalitatea măsurile de adaptare – precum îmbunătățirea infrastructurii verzi urbane, izolația îmbunătățită și aerul condiționat generalizat. Deși o anumită ameliorare este posibilă, în special în scenariile de emisii mai blânde, adaptarea singură nu poate compensa creșterea deceselor într-un viitor cu emisii ridicate.
Chiar și o reducere de 50% a riscului legat de căldură, un obiectiv mai mare decât cel pe care l-au realizat majoritatea țărilor până acum, încă lasă Europa cu un bilanț de decese cu șase cifre. „O atenuare de 90% a riscului ar fi necesară pentru a inversa complet tendința – un nivel implausibil pe baza situației actuale”, a declarat Dr. Pierre Masselot, coautor principal al lucrării.
Unele țări precum Elveția și Suedia au demonstrat niveluri încurajatoare de adaptare la căldură în ultimii ani, dar altele – Grecia, Regatul Unit, Cehia – au făcut progrese mici sau deloc, conform datelor de susținere citate în studiu.
Foto: ECSR.ro (Valencia – zona Mercat Central)
