Comisia Europeană a propus pentru prima dată un act legislativ pentru refacerea ecosistemelor Europei până în 2050 și a reducerii la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030

Comisia a propus, pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute. Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030. Aceste propuneri dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii și va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde EUR va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea prezentată astăzi care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde European și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

  • obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite;
  •  noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice;
  • interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.
  • propunerea transformă directiva existentă într-un regulament care se va aplica direct în toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea în aplicare deficitară și inegală a normelor existente.  Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

În tranziția la sisteme de producție de alimente mai durabile, fermierii și ceilalți utilizatori vor fi sprijiniți printr-un pachet de politici esențiale, inclusiv: noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensație pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor reguli pentru o perioadă de tranziție de 5 ani; acțiuni mai ferme pentru creșterea gamei de alternative biologice și cu risc scăzut de pe piață; cercetare și dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii și tehnici, inclusiv agricultura de precizie și planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, în vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator”.

 Comisia va consulta în curând statele membre și țările terțe cu privire la o măsură de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam și clotianidin, două substanțe cunoscute a contribui în mod semnificativ la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substanțe nu mai sunt aprobate în UE. Atunci când măsura este adoptată, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile ale acestor două substanțe pot – după anumite perioade de tranziție – să nu mai fie comercializate în UE.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: Oamenii au nevoie de natură: pentru aerul pe care îl respiră, pentru apa pe care o beau, pentru alimentele pe care le mănâncă – pentru a trăi. Economia se bazează, de asemenea, pe natură. Criza climatică și cea legată de biodiversitate amenință elementele fundamentale ale vieții noastre pe pământ. Am înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea crizei climatice și astăzi venim cu două acte legislative care reprezintă un important pas înainte în combaterea ecocidului iminent. Prin demersurile de refacere a naturii, îi permitem naturii să ne ofere în continuare aer, apă și alimente curate și să ne protejeze de cea mai gravă criză climatică. Reducerea utilizării pesticidelor contribuie, de asemenea, la refacerea naturii și protejează persoanele care lucrează cu aceste produse chimice.

Total
13
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Prev
BMW deschide o nouă fabrică în China și își mărește capacitatea de producție a vehiculelor electrice

BMW deschide o nouă fabrică în China și își mărește capacitatea de producție a vehiculelor electrice

BMW a început producția la a 3-a sa unitate de asamblare din China, în urma unei

Next
Hotel de 0 stele care te pune pe gânduri cu privire la schimbările climatice

Hotel de 0 stele care te pune pe gânduri cu privire la schimbările climatice

Frank și Patrik Riklin, cunoscuți pentru lansarea în 2017 a unui „hotel” de 0

You May Also Like