Direcția Generală Politici Climatice (DG CLIMA) a Comisiei Europene a publicat a 8-a ediție a raportului privind starea uniunii energetice, care evidențiază progresele înregistrate de UE în atingerea obiectivelor în materie de climă și energie, precum și răspunsul blocului la provocările fără precedent cu care s-a confruntat sectorul energetic în ultimul an, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Raportul pentru 2023 privind starea uniunii energetice este structurat în trei părți. Prima parte descrie modul în care obiectivele deosebit de ambițioase în materie de climă și mediu din cadrul Pactului verde european au stat la baza strategiei UE de răspuns la criză și a unei strategii pentru creștere economică și competitivitate. A doua parte analizează situația actuală a implementării uniunii energetice în toate cele cinci dimensiuni ale sale, pe baza evaluării de către Comisie a rapoartelor intermediare ale statelor membre cu privire la planurile lor naționale privind energia și clima. Ultima parte evidențiază provocările viitoare pentru sistemul energetic și politica energetică a UE.
Cifre-cheie privind starea uniunii energetice
- Emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu aproximativ 3 % în 2022, ajungând la o reducere de 32,5 % față de nivelurile din 1990;
- UE și-a redus drastic dependența de combustibilii fosili rusești: prin eliminarea treptată a importurilor de cărbune; prin reducerea importurilor de petrol cu 90 %; prin reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 și la aproximativ 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023;
- UE a redus cererea de gaze cu peste 18 % în comparație cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz;
- Instalațiile de înmagazinare a gazelor erau umplute la 95 % din capacitate înainte de iarna 2022-2023 și se află la peste 98 % din capacitate în prezent, înainte de iarna care vine;
- Platforma energetică a UE a organizat trei runde de achiziționare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 de miliarde de metri cubi și corelând-o cu 52 de miliarde de metri cubi de oferte de aprovizionare;
- 2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară (+ 41 GW), care a crescut cu 60 % față de 2021 (+ 26 GW). Noua capacitate eoliană onshore și offshore a fost cu 45 % mai mare decât în 2021;
- În 2022, 39 % din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, iar în luna mai energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată combustibilii fosili în producția de energie electrică a UE;
- au fost convenite obiective legislative pentru o pondere minimă de 42,5 % a energiei din surse regenerabile în UE până în 2030, precum și obiectivul ambițios de a atinge 45 %. Obiectivele în materie de eficiență energetică au fost, de asemenea, majorate, pentru a reduce consumul final de energie cu 11,7 % până în 2030.
Fișa pentru România
Împreună cu raportul, Comisia a publicat 28 de fișe generale cuprinzătoare, una pentru UE în ansamblu și câte una pentru fiecare țară din UE. Raportul este de asemenea însoțit de o serie de alte rapoarte și anexe care acoperă diverse aspecte ale tranziției energetice și climatice.
Fișa pentru Româniasubliniază faptul că mixul energetic național este dominat substanțial de combustibilii fosili și că energia regenerabilă joacă un rol important în decarbonarea sistemului energetic al țării. De aceea, se spune în raport, sunt necesare eforturi susținute în această direcție.
Totuși, grație producției interne semnificative de gaz, România este mai puțin dependentă de gazul rusesc, comparativ cu alte state membre.
Din acest punct de vedere, România este al doilea mare producător din UE, după Țările de Jos, țara noastră având capacitatea de a-și asigura necesarul din resurse proprii în proporție de până la 80%.
Accesează Raportul privind starea uniunii energetice și cele 28 de fișe de țară ale acestuia
