Companii responsabile față de mediu și oameni

KPMG: doar 64% din companiile G250 recunosc formal că schimbările climatice reprezintă un risc pentru afacerea lor. Majoritatea firmelor cu capital românesc nu publică informații consistente de ESG sau sustenabilitate

Bazat pe analiza rapoartelor de sustenabilitate și ESG a 5.800 companii din 58 de țări și jurisdicții, printre care și România, studiul KPMG din acest an privind Raportarea de Sustenabilitate arată că există în continuare o decuplare între urgența de a aborda schimbările climatice, echitatea socială și rezultatele financiare oferite de mediul de afaceri.

Analiza KPMG arată că doar 6 firme cu capital românesc privat sau de stat au publicat informații consistente privind aspecte ESG sau de sustenabilitate și doar 4 dintre companiile incluse în analiză raportează la nivel local riscurile asociate schimbărilor climatice conform recomandărilor TCFD.

Câteva concluzii generale la nivel global

  • dintre miile de rapoarte analizate, mai putin de jumătate dintre cele mai mari companii la nivel global raportează referitor la componentele ”social” și ”guvernanță” ale ESG;
  • se evidențiază o creștere în ceea ce privește raportarea de sustenabilitate; aproape toate (96%) cele mai mari 250 companii din lume (cunoscute sub denumirea G250) publică o formă de raportare de sustenabilitate;
  • au fost înregistrate îmbunătățiri evidente în ceea ce privește stabilirea și raportarea țintelor de reducere a emisiilor de carbon, dar progrese nesemnificative în domenii cheie conexe: de exemplu, mai puțin de jumătate dintre companiile analizate recunosc pierderea biodiversității ca fiind un risc;
  • se observă un trend ascendent de recunoaștere de către mediul de afaceri a faptului că au un rol în ceea ce privește atingerea țintelor climatice globale: 71% dintre N100 (cele mai mari 100 de companii din fiecare țară și jurisdicție analizată) și 80% dintre G250 și-au stabilit ținte de reducere a emisiilor de carbon. Un aspect pozitiv este acela că cele mai multe companii recunosc că trebuie mai degrabă să îți reducă emisiile proprii pentru a-și îndeplini țintele decât să se bazeze exclusiv pe compensarea emisiilor de carbon;
  • totuși, doar 64% din companiile G250 recunosc formal că schimbările climatice reprezintă un risc pentru afacerea lor și mai puțin de jumătate din totalul companiilor analizate recunosc în prezent pierderea biodiversității ca fiind un risc.

Câteva concluzii pentru România

  • analiza primelor 100 de companii din România ierarhizate în funcție de cifra de afaceri (N100) evidențiază o creștere a numărului companiilor ce raportează informații privind sustenabilitatea sau ESG (+ 8 puncte procentuale comparativ cu ediția anterioară);
  • din totalul companiilor analizate în România, 74 au publicat informații privind performanța de sustenabilitate, fie în cadrul unui raport local, fie prin intermediul rapoartelor elaborate la nivel de Grup, ce au inclus și date privind operațiunile din România;
  • din totalul companiilor din România care au publicat informații non-financiare în perioada 2020-2022, 47 au raportat datele locale în cadrul raportului emis de compania mamă sau a grupului din care fac parte, 21 de companii au realizat și publicat rapoarte locale și doar 6 firme cu capital românesc privat sau de stat au publicat informații consistente privind aspecte ESG sau de sustenabilitate;
  • verificarea datelor raportate de către o terță parte este o practică aflată încă în stadiu incipient în România, analiza din acest an evidențiind doar 8 rapoarte pentru care a fost emisă o opinie de către un verificator independent. În majoritatea cazurilor, opinia este de asigurare limitată și se referă la un set restrâns de indicatori;
  • 18 companii dintre cele care publică un raport local au stabilite ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, doar 4 dintre companiile incluse în analiză raportează la nivel local riscurile asociate schimbărilor climatice conform recomandărilor TCFD (Grupul operativ pentru raportarea privind schimbările climatice), iar conectarea remunerației membrilor consiliilor de administrație de atingerea unor indicatori de performanță de sustenabilitate a fost identificată la nivelul a doar 3 organizații ce raportează local.

„Ne aflăm într-un punct de inflexiune în ceea ce privește efectele în lanț provocate de schimbările climatice. Astfel, este nevoie acută de acțiuni coordonate și cooperare la nivelul tuturor palierelor societății.” spune Ovidiu Popescu, Director Energie, Sustenabilitate și Schimbări Climatice al KPMG în România. „Din perspectiva rezultatelor acestui studiu, dincolo de progresul aparent înregistrat la nivel local, se evidențiază un decalaj semnificativ al stadiului și maturității nivelului de raportare comparativ cu media regională. Astfel, este momentul pentru companii să analizeze mai profund în ce măsură afacerea lor poate fi rezilientă pe termen lung și care este impactul real pe care îl au la nivelul lanțului valoric (…) Raportarea trebuie văzută ca un instrument de monitorizare și comunicare a progresului ca urmare a implementării unei strategii coerente de sustenabilitate, și nu un scop în sine (…)”.

Comunicarea integrală KPMG

Foto: Unsplash

Share this article
Prev Post

OMV Petrom și Flip.ro oferă o nouă viață terminalelor mobile destinate casării

Next Post

UNSAR: 7 din 10 români se simt afectați de valurile de căldură și de seceta din ultimul an

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read next