România a înregistrat în 2019 cel mai mare număr de decese din Europa de Sud-Est cauzate de poluarea aerului

Poluarea aerului continuă să fie o preocupare majoră în domeniul sănătății în Europa de Sud-Est, 99% din populația acestei regiuni locuind în zone care depășesc cu mult valoarea orientativă anuală a Organizației Mondiale a Sănătății de 5 μg/m3 pentru concentrațiile de PM2,5 (particule în suspensie), relatează Balkan Green Energy News.

Conform analizei “A state of Global Air special report: Trends in Air Quality and Health in SouthEast Europe”, publicată de Health Effects Institute (HEI), poluarea aerului se află printre primii 10 factori de risc pentru sănătate.

În 2019, aproximativ 12% din totalul deceselor din Europa de Sud-Est (56.300 de decese premature) au fost cauzate de poluarea aerului. România a avut cel mai mare număr de decese cauzate de poluarea aerului (17.100), în timp ce Muntenegru a avut cel mai mic număr (700).

“Constatăm că nivelurile extreme de poluare a aerului sunt încă prezente în regiune, așa că facem apel la factorii de decizie să plaseze sănătatea în centrul politicilor de mediu și să stabilească planuri mai ambițioase în direcția unui mod de viată sănătos și durabil. Poluarea aerului amenință viețile oamenilor în două moduri: provoacă o creștere a numărului de cazuri de boli netransmisibile și decese premature. Nu numai că afectează viețile oamenilor, dar contribuie și la degradarea sănătății publice, a economiei, a mediului”, a declarat Srdjan Kukolj, consultant pentru regiunea Balcanilor în cadrul Alianței pentru Sănătate și Mediu (HEAL).

Cum s-a schimbat expunerea la poluanți între 2010 și 2019

Nivelul expunerii medii anuale la PM2,5 a scăzut pentru fiecare țară din Europa de Sud-Est în ultimul deceniu, cea mai mare scădere înregistrându-se în Serbia, în 2019 având o valoare cu 19,1% mai mică față de 2010. Cel mai mare nivel al expunerii medii anuale la PM2,5 în 2019 a fost observat în Macedonia de Nord (30,3 μg/m3), în timp ce în România s-a înregistrat cea mai mică expunere (15,7 μg/m3).

Printre principalele surse generatoare de PM2,5 din Europa de Sud-Est se numără cărbunele, combustibilii lichizi, gazele naturale, precum și biocombustibilii solizi. Ca surse individuale, sursele rezidențiale au contribuit cel mai mult (20%) la decesele atribuite PM2,5 în 2019, urmate de producția de energie (18%), praful adus de vânt (13%), agricultura (13%) și transporturile (7%).

Sursele majore din care provin particulele de suspensie în 9 țări din Europa de sud-est în 2019

“Regiunea de Sud-Est a Europei este de mult timp un punct fierbinte în ceea ce privește poluarea aerului, principala sursă de poluare fiind reprezentată de arderea cărbunelui. Încetarea dependenței de cărbune va aduce multe beneficii, inclusiv reducerea ratelor de cancer, a bolilor de inimă și de plămâni și dezvoltarea mai sănătoasă a copiilor.” a declarat Vlatka Matković, ofițerul superior pentru politici al Alianței pentru Sănătate și Mediu (HEAL).

Foto: Radu Meiroșu (București)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Prev
ONG-uri de mediu: România are nevoie de un cadru solid care să vizeze protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore din Marea Neagră

ONG-uri de mediu: România are nevoie de un cadru solid care să vizeze protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore din Marea Neagră

Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi

Next
Fondul pentru Mediu: granturi pentru proiecte ONG de educaţie şi conştientizare a publicului privind protecţia mediului

Fondul pentru Mediu: granturi pentru proiecte ONG de educaţie şi conştientizare a publicului privind protecţia mediului

Ministerul Mediului a publicat recent un proiect de ordin de

You May Also Like