Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor privind gestionarea deșeurilor și reciclarea, în contextul în care de la sfârșitul acestui an consumatorii care vor alege să nu recicleze ambalajele nereutilizabile din plastic, aluminiu și sticlă vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar.
- Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic
- Principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult: distanța mare față de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) și lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%)
- 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare
Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic
Potrivit studiului, 58% dintre români declară că întotdeauna colecteză separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional. Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile, iar ca tendiță generală observăm că generația Z (18-24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.
De cele mai multe ori deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.
În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, 80% dintre români obișnuiesc să le predea separat pe categorii (plastic, sticla, metal și hârtie), iar 20% amestecate.
Dacă ne referim la situația celorlalte categorii de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri) obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).
Lipsa unei infrastructurii optime de colectare și neîncrederea în gestionarea corectă a deșeurilor sunt principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult
Principalele bariere ce îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), aspect menționat în mai mare măsură de rezidenții din mediul urban (39% vs. 29% mediul rural), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).
Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).
6 din 10 români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare
Conform viitoarei legislații privind sistemul de garanție–returnare, consumatorii vor plăti o garanție de 0.50 RON atunci când vor cumpara o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului.
66% dintre participanții la studiu menționează că au auzit de sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi ce urmează să fie implementat la sfârșitul anului, bărbații fiind informați într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%)
În acest nou scenariu, 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor pentru a recupera garanția de la achiziție, cei cu vârsta peste 45 ani remarcându-se ca fiind cei mai responsabili (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18-24 ani (50%).
