Companii responsabile față de mediu și oameni

Christina Verchere, OMV Petrom: Neptun Deep nu induce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi mediului socio-economic

OMV Petrom a făcut progrese mari în dezvoltarea proiectului Neptun Deep, iar începerea forajului este estimată să înceapă în anul 2025, fiind în grafic pentru livrarea primelor cantităţi de gaze naturale în 2027, a declarat CEO-ul companiei, Christina Verchere, într-un interviu acordat AGERPRES.

Christina Verchere a vorbit în interviu și despre Strategia 2030 a companiei, despre achiziţiile de parcuri fotovoltaice, despre solicitările ONG-urilor de mediu de stopare a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep, proiect care ar avea un impact major asupra mediului, precum şi despre taxa de solidaritate achitată de OMV Petrom.

CEO-ul OMV Petrom, referitor la Strategia 2030 a companiei: „În mai puţin de trei ani de când am lansat strategia, am realizat multe: am început să dezvoltăm cea mai mare resursă de gaze naturale din UE – Neptun Deep, am pus bazele celui mai mare portofoliu solar şi eolian din România şi am demarat cele mai mari investiţii pentru un transport mai curat, prin producţia de combustibili sustenabili şi reţeaua de încărcare a vehiculelor electrice.
Aceste proiecte majore ne dau încrederea că putem fi lideri ai tranziţiei energetice în România şi SEE şi de a ne menţine ambiţia de operaţiuni Net Zero până în 2050.”

Christina Verchere, referitor la solicitările Greenpeace și ale altor ONG-uri de mediu de stopare a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep: „În primul rând, aş dori să subliniez că Neptun Deep este un proiect strategic pentru România şi UE. Acesta va contribui la independenţa energetică a ţării şi la creşterea economică a acesteia, precum şi la securitatea aprovizionării regiunii. Impactul asupra mediului, aşa cum este indicat de concluziile Evaluării impactului asupra mediului şi rapoartelor de evaluare corespunzătoare, arată că proiectul Neptun Deep nu induce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi asupra mediului socio-economic.

Proiectul se bazează pe practici şi tehnologii internaţionale utilizate în exploatarea în ape adânci în întreaga lume. Intensitatea directă a emisiilor carbon estimată a proiectului este semnificativ sub media industriei. Respectăm toţi paşii procedurali pentru a ne asigura că proiectul Neptun Deep este implementat în siguranţă şi în deplină conformitate cu autorizaţiile şi legislaţia specifice.”

O nouă analiză publicată de Greenpeace arată că decizia finală pentru emiterea Acordului De Mediu pentru Neptun Deep a fost emisă fără a lua în considerare riscurile implicate de minele marine din Marea Neagră și a daunelor pentru mediu pe care acestea le-ar putea provoca.

„Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construiești cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război fără să prezinți în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalatiilor și fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanța trebuie să solicite de urgență aceste analize celor de la OMV și Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep” a declarat Vlad Cătună, Coordonator Campanii, Greenpeace România.

Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.

Organizația de mediu a lansat și o petiție pentru protejarea Mării Negre și stoparea proiectului Neptun Deep.

Share this article
Prev Post

Clean Recycle: România are în continuare o rată mică de reciclare a deşeurilor de ambalaje, de 38,31%

Next Post

Producția agricolă a Italiei în 2023, afectată de schimbările climatice, potrivit institutului național de statistică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read next