Căldura extremă a ucis peste 47.000 de persoane în Europa vara trecută, marcând astfel al doilea cel mai mortal an înregistrat pe continent în ceea ce privește mortalitatea cauzată de căldură, după 2022, când au fost înregistrate 60.000 de decese.
Autorii studiului au subliniat că numărul real al deceselor cauzate de căldură în 2023 ar putea fi mai mare decât cel raportat. Din cauza lipsei datelor zilnice privind mortalitatea, cercetătorii au trebuit să se bazeze pe numărul săptămânal de decese, ceea ce ar fi putut duce la subestimări. Ei au sugerat că numărul real al deceselor a fost mai apropiat de 58.000.
Cifra a fost estimată de oamenii de știință de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona într-un studiu citat de publicația Independent publicat luni de Nature Medicine.
Studiul a constatat, de asemenea, că mai multe femei decât bărbați au murit de boli legate de căldură, iar sudul Europei, care a fost pârjolit de temperaturi record și de incendii de vegetație în creștere din cauza crizei climatice, a fost cel mai grav afectat.
Oamenii de știință au analizat datele privind mortalitatea din 823 de regiuni din 35 de țări europene, printre care și România. Mai mult de 40% din sudul Europei a fost afectat de căldură extremă în luna iulie.
Grecia a înregistrat cea mai mare rată a mortalității, cu 393 de decese la un milion, urmată de Bulgaria, Italia, Spania, Cipru, Portugalia, Malta, Croatia, România, Albania.
Femeile au fost mai vulnerabile la decesele cauzate de căldură, cu o rată a mortalității cu 55% mai mare decât cea a bărbaților.
Vârstnicii au fost, de asemenea, expuși unui risc extrem, cei peste 80 de ani înregistrând o rată a mortalității cu 768% mai mare decât cei cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani.
Deși studiul a remarcat o scădere a vulnerabilității la căldură de-a lungul anilor, datorită îmbunătățirii măsurilor de sănătate publică și progreselor socioeconomice, acesta a avertizat cu privire la limitele adaptării.
Cercetătorii au estimat că, fără aceste schimbări societale, numărul deceselor ar fi putut fi cu 80 % mai mare, depășind 85.000. Cu toate acestea, ei au avertizat că fiziologia umană și structurile societale au limite inerente, ceea ce înseamnă că adaptarea în continuare ar putea să nu fie suficientă pentru protecția împotriva temperaturilor tot mai ridicate.
Întrucât Europa continuă să se încălzească de două ori mai mult decât media globală, studiul a evidențiat nevoia urgentă atât de strategii de adaptare, cât și de măsuri de atenuare.
Image by lifeforstock on Freepik
