După ani de întârzieri, Ministerul Mediului anunță că va colabora cu Ministerul Sănătății pentru redactarea normelor de aplicare ale Legii Mirosului, în timp ce comunități întregi continuă să trăiască un „coșmar” din cauza poluării olfactive.
O lege fără aplicabilitate practică
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a recunoscut luni că Legea Mirosului „există pe hârtie, dar nu poate să fie pusă în aplicare”, în condițiile în care autoritățile primesc „mii și mii de plângeri în fiecare an” de la comunități afectate de mirosurile provenite din diverse gropi de gunoi.
Situația este dramatică: „sunt întregi comunități care trăiesc un coșmar, comunități care nu își pot deschide geamul la propria lor casă”, a declarat ministra într-o conferință de presă. Această realitate subliniază eșecul sistemului de reglementare de mediu în protejarea dreptului fundamental al cetățenilor la un mediu sănătos.
Provocările implementării
Buzoianu a explicat că întârzierile în adoptarea normelor nu au fost cauzate neapărat de „dorința de a bloca”, ci de complexitatea tehnică a reglementărilor. „Sunt foarte tehnice și vor necesita grupuri de lucru care să se asigure că nu facem mai mult rău aplicând aceste norme”, a precizat aceasta.
Această abordare prudentă, deși justificată din punct de vedere tehnic, ridică întrebări despre capacitatea instituțională a ministerului de a gestiona eficient problemele de mediu urgente. În timp ce se caută soluțiile „perfecte”, mii de români continuă să sufere consecințele poluării olfactive.
Criză sistemică a gestionării deșeurilor
Problema mirosurilor este doar vârful aisbergului într-o criză mai amplă a gestionării deșeurilor în România. Ministra a semnalat că multe gropi de gunoi au „o capacitate atinsă”, iar produsele second-hand care intră în țară „ajung apoi fie în gropile de gunoi, dar de asemenea și pe câmpurile noastre”, contribuind la otrăvirea mediului.
Această situație reflectă lipsa unei strategii integrate de gestionare a deșeurilor și necesitatea urgentă de a dezvolta capacități de trasabilitate pentru produsele importate.
Soluții în curs de implementare
Există și o parte plină a paharului:
Modernizarea Gărzii Naționale de Mediu: Cu o investiție de aproximativ 13 milioane de euro din fonduri europene, GNM va fi digitalizată complet începând din septembrie. Echipamentele includ 62 de drone, scanere de deșeuri, bodycam-uri și un sistem informatic interoperabil cu multiple instituții.
Fonduri norvegiene: România a accesat recent fonduri care au permis închiderea a 5 gropi de gunoi neconforme în Suceava, Botoșani, Deva, Gura Humorului și Fălticeni. Ministerul dorește extinderea acestui program.
Analiza de risc: Pentru prima dată, Garda de Mediu implementează analiza de risc pentru optimizarea intervențiilor.
Perspective și provocări
Deși anunțurile ministrului sunt îmbucurătoare, implementarea efectivă rămâne o provocare majoră. Experiența recentă – amenzi de 1,8 milioane de lei aplicate după controalele la gropile de gunoi – arată că există voința de aplicare a legii, dar este nevoie de un cadru normativ complet pentru a avea impact real.
Succesul acestor inițiative va depinde de coordonarea eficientă între ministere, alocarea adecvată de resurse și, nu în ultimul rând, de monitorizarea riguroasă a implementării pentru a evita ca noile reglementări să rămână, la rândul lor, doar pe hârtie.
