Miniștrii de mediu din cele 27 de țări ale Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles pentru a găsi o soluție de ultimă oră privind planul de reducere a emisiilor, relatează AFP, în contextul în care diviziunile privind agenda verde a blocului amenință poziția sa de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice.
În condițiile în care se apropie rapid termenul limită stabilit de Națiunile Unite pentru prezentarea planurilor de combatere a încălzirii globale până în 2035, UE se află într-o situație delicată.
Fiind unul dintre cei mai mari emitenți de gaze cu efect de seră din lume, după China, Statele Unite și India, Uniunea Europeană a fost până acum cel mai angajat bloc în acțiunile climatice.
Din această postură, UE spera să preia inițiativa și să își derive propunerea pentru conferința climatică COP30 din noiembrie dintr-un obiectiv mai ambițios pentru 2040.
Însă acest obiectiv nu a fost încă agreat de statele membre, lăsând Bruxelles-ul să caute o soluție de ultimă oră.
Danemarca, care deține președinția rotativă a UE, a sugerat prezentarea către ONU a unei „declarații de intenție”, în loc de o țintă fermă.
Aceasta ar include o promisiune de reducere a emisiilor cu între 66,3% și 72,5% comparativ cu nivelurile din 1990 – interval care urmează să fie restrâns într-o etapă ulterioară.
„Această abordare ar asigura că UE nu merge cu mâinile goale la Summitul Climatic ONU”, a declarat un purtător de cuvânt al președinției daneze a Consiliului European.
Totuși, nici această soluție nu este garantată, iar negocierile de joi ar putea fi prelungite. Un diplomat european a sugerat în glumă reporterilor să își pregătească „un sac de dormit”.
„Mai bine decât nimic”
Aproape 200 de țări semnatare ale Acordului de la Paris din 2015 privind acțiunea climatică trebuiau să prezinte politici actualizate în februarie, oferind o țintă mai strictă de reducere a emisiilor pentru 2035 și un plan detaliat pentru atingerea acesteia.
Însă doar câteva au respectat termenul, prelungit ulterior până în septembrie – permițând încă evaluarea planurilor înainte de începerea COP30 pe 10 noiembrie, în orașul brazilian Belem.
Deși nu la fel de bună ca o propunere formală, „declarația de intenție” este „mult mai bună decât nimic”, a spus un diplomat reprezentant UE.
„Într-un fel, salvează prestigiul UE la nivel internațional”, a adăugat Elisa Giannelli de la grupul de advocacy climatic E3G.
Schimbarea priorităților europene
UE și-a stabilit obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 sub așa-numitul Green Deal European și afirmă că a redus deja emisiile cu 37% comparativ cu 1990.
Însă clima a trecut pe planul secund la Bruxelles, pe măsură ce vânturile politice s-au schimbat.
Cu războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea sunt acum prioritare, a observat Linda Kalcher, directorul think tank-ului Strategic Perspectives, notând că discuțiile liderilor UE despre climă sunt acum mult mai rare.
Câștigurile electorale ale partidelor de dreapta din mai multe state membre și în Parlamentul European au redus ambițiile, iar Comisia Europeană s-a reorientat către susținerea industriei, confruntându-se cu concurența acerbă din partea Chinei și tarifele americane.
Împotmolirea propunerii pentru 2040
Aici s-a blocat propunerea Comisiei de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. Danemarca și Spania sunt printre țările care fac presiuni pentru această țintă. Însă alte țări, precum Ungaria, Republica Cehă și Polonia, consideră obiectivul prea ambițios și dăunător industriei.
Franța, care suferă din cauza finanțelor șubrede și a unei crize politice prelungite, vrea mai multă claritate privind cadrul de investiții pentru susținerea decarbonării înainte de a se angaja.
„Nu mai trăim într-o eră a Green Deal-ului European”, a spus Elisa Giannelli, expertă în politici climatice. În loc să vadă acțiunea climatică ca „o oportunitate pentru comerțul internațional, creștere economică și competitivitate”, unele națiuni au adoptat viziunea „mioapă”, ca fiind un exercițiu costisitor de care beneficiază „doar clima”, a explicat ea.
Întârzierea deciziei
Săptămâna trecută, Parisul și Berlinul au cerut ca ținta pentru 2040 să fie discutată la un summit al liderilor în octombrie – amânând efectiv o decizie pe care Comisia speră să o obțină joi.
Întârzierea a trimis un „semnal prost” și a pus sub semnul întrebării leadership-ul UE, a spus Michael Sicaud-Clyet de la grupul de mediu WWF, adăugând că blocul își „pierde credibilitatea” în domeniul climatic.
„Continuăm să lucrăm împreună pentru a ajunge la un compromis”, a declarat pentru AFP Wopke Hoekstra, Comisarul European pentru Climă, adăugând că crede că un acord privind 2040 poate fi încă atins înainte de COP30.
