Europa se confruntă cu o realitate tot mai dură: verile devin din ce în ce mai mortale. Un studiu de referință publicat în prestigioasa revistă Nature Medicine, citat de AFP, a confirmat ceea ce mulți specialiști se temeau – vara anului 2024 a reprezentat un adevărat dezastru în ceea ce privește mortalitatea legată de căldura extremă.
Cercetătorii de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona au analizat datele de mortalitate din 32 de țări europene, acoperind o populație de 539 de milioane de locuitori, și au ajuns la o concluzie alarmantă: aproximativ 62.775 de persoane și-au pierdut viața din cauza căldurii excesive în vara anului 2024.
O tendință îngrijorătoare în creștere
Această cifră dramatică marchează o creștere de aproape 25% față de vara anului 2023, când s-au înregistrat 50.798 de decese similare. Deși numărul rămâne sub recordul negativ din 2022 – 67.873 de decese – tendința generală este una profund îngrijorătoare. În ultimii trei ani, Europa a înregistrat peste 181.000 de decese legate de căldură, o statistică care vorbește despre amploarea unei crize de sănătate publică fără precedent.
Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, iar vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată de meteorologi pe continentul nostru. Acest fapt nu reprezintă o surpriză pentru specialiști, ci confirmarea unei tendințe pe care aceștia o monitorizează cu îngrijorare de ani de zile.
Impactul devastator asupra populației vulnerabile
Căldura extremă nu ucide doar prin deshidratare sau insolație, așa cum ar putea crede mulți. Temperaturile ridicate exercită o presiune enormă asupra organismului uman, agravând pe termen lung afecțiunile cardiace, respiratorii, mintale și cele legate de diabet. Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, organismul lor adaptându-se mai greu la fluctuațiile extreme de temperatură.
Italia a fost țara cea mai afectată, cu aproximativ 19.000 de decese estimate, urmată de Spania și Germania, fiecare cu peste 6.000 de victime. Totuși, atunci când cifra este raportată la mărimea populației, Grecia înregistrează cel mai înalt indice de mortalitate – 574 de decese la un milion de locuitori, urmată de Bulgaria și Serbia.
Metodologia și incertitudinile cercetării
Totuși, cercetătorii sunt primii care recunosc limitele studiului lor. Tomas Janos, autorul principal al cercetării, avertizează că aceste cifre „includ o serie de incertitudini” și nu trebuie considerate „finale și precise”. Intervalul estimărilor pentru 2024 variază între 35.000 și 85.000 de decese, o fluctuație considerabilă care reflectă complexitatea metodologică a acestui tip de cercetare.
Dificultatea în stabilirea numărului exact de victime provine din faptul că căldura este foarte rar înregistrată ca o cauză directă de deces. Efectele sale se manifestă prin agravarea altor condiții medicale existente, făcând dificilă o atribuire precisă a cauzalității.
Sisteme de alertă timpurie – o soluție viabilă
În ciuda acestor provocări metodologice, studiul oferă și o rază de speranță. Cercetătorii au evaluat un sistem de alertă timpurie bazat pe prognoze meteorologice care poate emite avertismente cu o săptămână înainte de valurile de căldură potențial mortale. Testele au demonstrat că aceste alerte sunt fiabile și ar putea salva vieți printre populațiile cele mai vulnerabile.
Joan Ballester Claramunt de la ISGlobal consideră că acest sistem de avertizare timpurie reprezintă „o oportunitate neexplorată de a salva vieți printre populațiile cele mai vulnerabile”. Implementarea unor astfel de măsuri preventive ar putea reduce semnificativ numărul victimelor în verile viitoare.
Vara anului 2025, care recent s-a încheiat, a fost marcată de două valuri intense de caniculă și este considerată cea mai călduroasă înregistrată vreodată în țări precum Spania și Regatul Unit. Un studiu rapid realizat de cercetători britanici a estimat că schimbările climatice cauzate de activitatea umană au fost responsabile pentru aproximativ 16.500 de decese doar în orașele europene în această vară.
Deși această cercetare rapidă nu are aceeași rigurozitate metodologică ca studiul din Nature Medicine, ea oferă o primă evaluare a impactului și subliniază urgența măsurilor de adaptare la noile realități climatice.
