Deși progresele în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice sunt notabile, starea generală a mediului în Europa rămâne îngrijorătoare, natura fiind principala victimă a degradării continue, exploatării excesive și pierderii biodiversității. Acesta este mesajul central al celui mai cuprinzător raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), publicat astăzi, care analizează situația actuală și perspectivele pentru mediu, climă și sustenabilitate în 38 de țări europene.
Raportul „Mediul european 2025″ subliniază că impactul schimbărilor climatice tot mai accelerate reprezintă o provocare urgentă, Europa fiind continentul care se încălzește cel mai rapid de pe întreaga planetă. Clima se schimbă în ritm alarmant, punând în pericol securitatea, sănătatea publică, ecosistemele, infrastructura și economia.
Perspectivele pentru majoritatea tendințelor în domeniul mediului sunt îngrijorătoare și prezintă riscuri majore pentru prosperitatea economică, securitatea și calitatea vieții din Europa. Vicepreședinta executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, a declarat că evenimentele meteorologice extreme din ultimul timp arată cât de fragile devin prosperitatea și securitatea atunci când natura se degradează, iar efectele schimbărilor climatice se intensifică.
Biodiversitatea în declin continuu
Biodiversitatea este în scădere în toate ecosistemele terestre, de apă dulce și marine din Europa din cauza presiunilor continue determinate de modele de producție și de consum nesustenabile, demonstrate în special în sistemul alimentar. Raportul arată că deteriorarea stării biodiversității și a ecosistemelor din Europa va continua, fiind puțin probabil ca obiectivele de politică asupra cărora s-a convenit să fie îndeplinite până în 2030.
Resursele de apă ale Europei sunt supuse unei presiuni puternice, stresul hidric afectând o treime din populația și teritoriul continentului. Menținerea unor ecosisteme acvatice sănătoase și protejarea bazinelor hidrografice sunt esențiale pentru asigurarea rezilienței viitoare a Europei în domeniul apei.
Protejarea naturii – o investiție, nu o cheltuială
Comisarul pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a subliniat necesitatea de a regândi legătura dintre mediu și economie: „Trebuie să privim protecția naturii ca pe o investiție, nu ca pe o cheltuială. O natură sănătoasă este baza unei societăți sănătoase, a unei economii competitive și a unei lumi reziliente.”
Raportul îndeamnă la accelerarea punerii în aplicare a politicilor și acțiunilor de facilitare a sustenabilității pe termen mai lung convenite deja în cadrul Pactului verde european. Aceste acțiuni sunt conforme cu prioritățile Busolei pentru competitivitate a Comisiei Europene în ceea ce privește inovarea, decarbonizarea și securitatea.
România: progrese semnificative, cu provocări majore care persistă
România a înregistrat rezultate remarcabile în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – o scădere cu 59,5% față de 1990, depășind obiectivul UE de reducere cu 55% până în 2030. În 2023 au fost înregistrate 63,7 Mt CO₂e. De asemenea, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final a crescut la 25,8% în 2023, apropiindu-se de obiectivul de 30% stabilit pentru 2030.
Cu toate acestea, țara se confruntă cu provocări majore. În orașele mari, nivelurile de PM₂.₅ și NO₂ depășesc limitele legale, iar România rămâne pe locul 9 în UE în ceea ce privește poluarea cu particule fine. Rata de reciclare a deșeurilor municipale este alarmant de scăzută – doar 11,9% în 2020, mult sub obiectivul de 60% stabilit pentru 2030.
Sărăcia energetică – o problemă stringentă
Una dintre cele mai grave probleme ale României rămâne sărăcia energetică: aproape 50% din populație încă folosește lemn pentru încălzire, procentul crescând la 80% în mediul rural, utilizând sobe cu eficiență de doar 15%. Majoritatea clădirilor din România – peste 75% – sunt ineficiente energetic, iar rata anuală de reabilitare energetică este foarte scăzută, între 0,5% și 1%, sub țintele UE.
Măsuri pozitive și infrastructură de alertă
Pe lângă provocări, România a dezvoltat infrastructură importantă: platformele RO-ADAPT (portal de date pentru cercetători și public) și RO-ALERT (sistem de avertizare timpurie pentru fenomene extreme). Investițiile în economia circulară au început să dea rezultate – între 2023-2024 au fost returnate 3,36 miliarde de ambalaje, din care 231.300 tone au fost reciclate.
Concluzii
România a înregistrat așadar progrese semnificative în reducerea emisiilor de GES și în creșterea ponderii energiei regenerabile, dar persistă provocări majore legate de calitatea aerului, sărăcia energetică, rata scăzută de reciclare și necesitatea accelerării renovărilor energetice a clădirilor. Dezvoltarea infrastructurii de alertă climatică (RO‑ADAPT, RO‑ALERT) și investițiile în reciclare (SGR, centre de colectare) sunt pași importanți, însă pentru a atinge obiectivele UE privind protecția mediului și neutralitatea climatică se impune o „accelerare” a trendurilor actuale în toate sectoarele de mai jos.
Directoarea executivă a AEM, Leena Ylä-Mononen, concluzionează: „Nu ne putem permite să ne reducem ambițiile în materie de climă, mediu și sustenabilitate. În Uniunea Europeană avem politicile, instrumentele și cunoștințele necesare, precum și decenii de experiență de colaborare pentru a ne atinge obiectivele în materie de sustenabilitate. Ceea ce facem astăzi ne va influența viitorul.”
Conferință de presă
Concluziile raportului vor fi prezentate de Leena Ylä-Mononen, director executiv al AEM, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Comisia Europeană, astăzi, 29 septembrie, începând cu ora 11.00, în direct pe EBS Live.
