Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat recent un raport care subliniază provocările semnificative cu care se confruntă orașele Uniunii Europene în atingerea noilor obiective de reducere a poluării atmosferice și fonice.
Deși s-au înregistrat progrese în ultimii ani, situația rămâne îngrijorătoare pentru cele trei sferturi din populația UE care locuiește în mediul urban.
Potrivit raportului, poluarea urbană continuă să reprezinte una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății publice în Uniunea Europeană. S
tatisticile sunt alarmante: poluarea atmosferică provoacă anual minimum 250.000 de decese, în timp ce expunerea prelungită la zgomot excesiv conduce la aproximativ 48.000 de cazuri de boli cardiace și 12.000 de decese premature.
„Am obținut unele progrese în lupta împotriva poluării urbane. Ar fi însă o mare greșeală să ne culcăm pe lauri”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, membrul Curții responsabil de acest audit.
În ciuda investițiilor substanțiale – 46,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și 185,5 miliarde de euro alocate pentru 2021-2027 – obiectivele ambițioase ale UE par greu de atins.
Un exemplu concret îl reprezintă ținta de reducere cu 30% până în 2030 a numărului de persoane afectate de zgomotul provocat de transport.
Conform estimărilor CCE, în cel mai optimist scenariu se va atinge doar o reducere de 19%, existând chiar riscul unei creșteri cu 3% în cazul celui mai pesimist scenariu.
Principalele obstacole identificate de auditori includ:
- Coordonarea deficitară între autorități
- Eficacitatea îndoielnică a măsurilor implementate
- Rezistența la nivel local față de inițiativele de reducere a poluării
Un aspect particular evidențiat în raport este situația zonelor cu emisii scăzute, care, deși benefice pentru mediu, au generat controverse în orașe precum Barcelona și Cracovia, unde implementarea lor s-a lovit de obstacole juridice pe motiv de discriminare și îngrădire a liberei circulații.
În contextul în care standardele UE privind calitatea aerului urmează să devină mai stricte, orașele vor trebui să își intensifice considerabil eforturile pentru a se alinia atât la noile reglementări, cât și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Această provocare devine cu atât mai presantă cu cât, în 2022, zece state membre încă depășeau limita actuală impusă pentru dioxidul de azot (NO2).
