Bucureștiul traversează una dintre cele mai critice perioade din punct de vedere climatic, iar datele recente confirmă ceea ce locuitorii resimt deja în fiecare vară. Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor în Capitală, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media perioadei 1980–2023. Diferențele de temperatură între centrul orașului și periferie au ajuns până la 8°C, iar orașul a înregistrat cel puțin 500 de ore de stres termic ridicat într-o singură vară. În paralel, precipitațiile devin tot mai torențiale, alternând cu episoade de secetă severă, ceea ce vulnerabilizează și mai mult infrastructura deja învechită.
În acest context, Platforma de mediu pentru București – program strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București – a lansat o nouă rundă de finanțare dedicată rezilienței climatice a Capitalei, cu un buget total de 500.000 de lei.
Sprijinită de Orange România, această rundă, a șaptea din cadrul programului, își propune să susțină între trei și cinci proiecte care să transforme spațiile orașului în zone mai răcoroase, mai verzi și mai sigure în fața valurilor de căldură și a fenomenelor meteo extreme.
Un oraș tot mai vulnerabil, dar cu potențial de a deveni „laborator de inovație urbană”
Raportările privind starea mediului în București arată clar că orașul este un „punct fierbinte” climatic: efectul de insulă de căldură urbană se accentuează de la an la an, pe fondul densității mari de construcții, al asfaltării excesive și al lipsei de vegetație. Infrastructura gri, învechită și nepregătită pentru noile realități climatice, amplifică riscurile pentru sănătatea populației și pentru economia locală.
În fața acestor provocări, Platforma de mediu pentru București urmărește să transforme datele științifice și rapoartele de diagnostic într-o agendă coerentă de acțiune. Programul reunește organizații civice, mediul privat, autorități publice și experți, pentru a construi o strategie de reziliență climatică pentru București și zona metropolitană. De la lansarea sa, platforma a susținut deja zeci de inițiative de mediu, cu finanțări de ordinul milioanelor de lei, iar noua rundă consolidează această direcție, concentrându-se explicit pe adaptarea la schimbările climatice.
La evenimentul „Bucureștiul rezilient climatic”, organizat de Fundația Comunitară București, reprezentanți ai autorităților, inclusiv Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de specialiști și organizații civice, au subliniat că măsurile de adaptare nu mai sunt opționale, ci o chestiune de supraviețuire urbană. Printre priorități se numără creșterea numărului de spații verzi, gestionarea corectă și eficientă a apei și promovarea unor intervenții curajoase, chiar dacă nu întotdeauna populare pe termen scurt, dar esențiale pentru următoarele decenii.
Două arii de finanțare, un obiectiv comun: oraș mai răcoros și mai pregătit climatic
Runda VII – Reziliență climatică, susținută de Orange România, pune la dispoziție un buget total de 500.000 de lei, structurat în două arii principale de finanțare.
- Aria I – Intervenții strategice pentru oraș (București și zona metropolitană)
Această componentă vizează un singur proiect de anvergură, cu un buget maxim de 250.000 de lei. Proiectul trebuie să propună soluții pentru regenerarea unor spații naturale de mari dimensiuni, în special zone verzi-albastre (parcuri, maluri de apă, coridoare ecologice), prin proiecte-pilot care pot fi apoi replicate și extinse de autoritățile locale. Accentul cade pe intervenții strategice, cu impact structural asupra climatului urban și a capacității orașului de a face față caniculei, furtunilor și inundațiilor rapide.
- Aria II – Amenajarea spațiilor publice ca refugii climatice (București)
A doua arie de finanțare dispune de 250.000 de lei, sumă ce va fi împărțită între două și patru proiecte. Aici accentul se mută pe spații de proximitate: mici parcuri, piețe, curți de instituții publice (școli, biblioteci, muzee, săli de sport, centre comunitare), stații de transport sau alte zone publice care pot fi transformate în refugii climatice deschise comunității în zilele caniculare.
În această arie, sunt încurajate intervențiile care combină soluții verzi și albastre – plantări de arbori și arbuști, crearea de zone umbrite, instalarea de sisteme de răcorire prietenoase cu mediul, amenajarea de puncte de hidratare, mini-păduri urbane, grădini verticale, pocket park-uri și alte tipuri de spații verzi de cartier. Un criteriu important este ca solul să fie permeabil, astfel încât să poată prelua eficient volumele mari de apă în urma ploilor torențiale, reducând riscul de băltiri și inundații locale.
Printre exemplele de proiecte eligibile se numără: reamenajarea curților de școli sau a altor instituții publice în refugii climatice deschise publicului pe timp de caniculă; transformarea stațiilor de transport, piețelor sau foișoarelor în spații umbrite dotate cu sisteme de răcorire și puncte de apă; crearea de mini-păduri urbane, grădini de ploaie sau grădini verticale care, pe lângă efectul de răcorire, contribuie și la creșterea biodiversității.
Lista proiectelor neeligibile este, de asemenea, clară: nu sunt de interes simple acțiuni de igienizare sau ecologizare, campanii de comunicare sau advocacy care nu sunt însoțite de intervenții concrete de amenajare, sau proiecte în zone inaccesibile comunității locale.
Cine poate aplica și în ce condiții
Programul se adresează în principal organizațiilor neguvernamentale neafiliate politic, care derulează activități în București și Ilfov (pentru aria de intervenții strategice) sau strict în București (pentru aria dedicată refugiilor climatice). Grupurile de inițiativă civică informale pot, de asemenea, să depună proiecte, cu condiția să colaboreze cu o asociație ONG care să preia rolul de aplicant oficial.
Există și o serie de excluderi explicite: angajații Orange România și rudele de gradul I și II ale acestora nu pot aplica, la fel cum nu sunt eligibile organizațiile politice sau entitățile cu caracter comercial. Proiectele trebuie să fie de interes general, să nu aibă caracter politic sau comercial și să nu discrimineze pe criterii de etnie, sex, religie, orientare sexuală, statut social sau capacități fizice și psihice.
Un alt criteriu important privește structura bugetului: costurile administrative nu pot depăși 25% din valoarea finanțării solicitate. Sunt considerate costuri administrative salariile echipei administrative de proiect, cheltuieli cu chiria sau utilitățile pentru sediu/punct de lucru. Restul bugetului trebuie orientat către activități concrete, investiții și intervenții în teren.
Coordonatorul de proiect trebuie să aibă minimum 18 ani, să locuiască sau să desfășoare cel puțin o activitate profesională în București-Ilfov, să nu reprezinte o organizație politică sau o societate comercială și să nu aibă antecedente penale ori civile care să îi afecteze eligibilitatea.
Calendarul: de la idei la proiecte implementate în teren
Apelul de proiecte s-a deschis pe 12 noiembrie 2025, iar termenul-limită pentru depunerea aplicațiilor este 11 ianuarie 2026, ora 23:59.
După închiderea apelului, proiectele intră într-un proces de selecție în mai multe etape. În primul rând, Fundația Comunitară București verifică eligibilitatea aplicațiilor, pe baza criteriilor tehnice și administrative. Proiectele care trec de această fază sunt evaluate de un juriu format din experți în mediu, biodiversitate, organizare comunitară, management de proiect, la care se adaugă reprezentanți ai Fundației și ai finanțatorului Orange România.
Evaluarea se face pe baza unor criterii clare: relevanța față de obiectivele rundei de finanțare, coerența dintre obiective, activități, rezultate și buget, calitatea metodologiei propuse, eficiența utilizării resurselor, capacitatea echipei, caracterul participativ al intervențiilor, vizibilitatea și măsurabilitatea schimbărilor de mediu, precum și nivelul de colaborare cu autoritățile publice. Dacă juriul consideră necesar, aplicanții de pe lista scurtă vor fi invitați la interviuri finale.
Proiectele câștigătoare vor fi anunțate între 11 și 13 februarie 2026, urmate de perioada de contractare (16–28 februarie 2026). Implementarea efectivă a proiectelor va avea loc între martie 2026 și februarie 2027, cu raportare finală până la 30 martie 2027. Programul își propune ca proiectele selectate să poată fi susținute pe o perioadă de până la trei ani, în funcție de rezultate și de capacitatea Platformei de mediu pentru București de a atrage noi resurse financiare.
De la exemple internaționale la experimente locale de succes
Inițiatorii programului văd Bucureștiul nu doar ca pe un oraș vulnerabil, ci și ca pe un potențial „laborator” de inovație urbană, inspirat de modele de succes din marile capitale europene. Paris și Barcelona sunt, în acest sens, două referințe majore: în primul caz, prin rețeaua de curți școlare și piețe transformate în spații de răcoare, cu vegetație abundentă și trafic redus; în al doilea, prin „adăposturile climatice” dezvoltate în școli, parcuri și centre comunitare, spații deschise publicului pe timp de caniculă.
La nivel local, Platforma de mediu pentru București a sprijinit deja proiecte care arată cum se pot transforma conceptele de „refugiu climatic” și „coridor verde-albastru” în realitate. Proiectul „Dâmbovița Apă Dulce: Debarcaderul Timpuri Noi”, derulat de Nod Makerspace, a reactivat un tronson neutilizat al râului Dâmbovița, transformându-l într-un spațiu public deschis, cu pontoane plutitoare, zone de relaxare și acces facil la apă. Debarcaderul a devenit astfel un experiment de reziliență urbană, oferind atât răcoare, cât și un nou tip de relație dintre oraș și râu.
Un alt exemplu este proiectul „Reziliență climatică în Parcul Tineretului”, implementat de Asociația Parcul Natural București. Aici, intervențiile au vizat gestionarea sustenabilă a apei pluviale prin grădini de ploaie, protejarea arborilor maturi prin lucrări specializate și replantări, dar și implicarea comunității în activități de voluntariat și educație ecologică. Parcul devine astfel un „laborator urban” pentru soluții bazate pe natură, replicabile în alte zone ale orașului.
