În România, între anii 2001 și 2024, s-au pierdut 453.000 de hectare de pădure, reprezentând 5,7% din suprafața forestieră existentă la nivelul anului 2000. Principala cauză a acestei pierderi a fost exploatarea lemnului, responsabilă pentru 97,5% din suprafața defrișată, potrivit unui studiu realizat și publicat de Global Forest Watch.
Starea pădurilor în România
În ciuda pierderilor, România a reușit să câștige 224.000 de hectare de pădure în perioada 2000-2020, o suprafață echivalentă cu aproximativ jumătate din cea exploatată în 20 de ani. Cu toate acestea, există o diferență alarmantă între suprafața pierdută și cea recâștigată. Pădurea tânără plantată va avea nevoie de câteva zeci de ani pentru a ajunge la nivelul și valoarea celei tăiate.
Pădurile României acoperă 29% din suprafața totală a țării, adică 6,93 de milioane de hectare, conform datelor înregistrate la 31 decembrie 2024. Distribuția acestora pe forme de relief arată o concentrare de 59% în zona montană, 34% în zona de deal și doar 7% în zona de câmpie. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari suprafețe forestiere se găsesc în Regiunea Centru (19,2%) și Nord-Est (18,2%).
În anul 2024, suprafața pădurilor a crescut cu 2.271 de hectare față de anul precedent. Creșterea fondului forestier național, de 1.263 de hectare la 31 decembrie 2024, se datorează în principal reamenajării pășunilor împădurite și includerii terenurilor degradate în fondul forestier. Totuși, această creștere nu reflectă o extindere reală a suprafeței împădurite.
Pierderile și zonele afectate
Opt județe au fost responsabile pentru 52% din totalul pierderilor de pădure la nivel național. Suceava deține recordul, cu 68.400 de hectare pierdute, o cifră mult peste media națională de 10.800 de hectare. Celelalte județe cu pierderi semnificative sunt:
- Bacău (18.400 ha)
- Neamț (17.200 ha)
- Bihor (16.300 ha)
- Alba (15.600 ha)
- Mureș (15.400 ha)
- Bistrița-Năsăud (15.300 ha)
- Caraș-Severin (14.300 ha)
Județele Harghita și Bacău-Harghita până în Suceava, Munții Apuseni (județele Bihor, Alba și Cluj) și Munții Șureanu (județele Sibiu, Alba și Vâlcea) sunt principalele zone cu activități intense de exploatare forestieră.
Pierderile de pădure cauzate de incendii au însumat 6.700 de hectare în aceeași perioadă analizată. Anul cu cele mai mari pierderi din cauza incendiilor a fost 2007, când s-au pierdut 1.160 de hectare, reprezentând 3% din pierderile totale de acoperire forestieră din acel an.
La nivel mondial, România se situează pe locul 67 la rata defrișărilor.
Refacerea fondului forestier
În ceea ce privește activitatea de reîmpădurire, peste 40% din suprafața totală a fost refăcută în 10 județe în perioada 2000-2020. Județul Harghita este campion în acest sens, cu 18.400 de hectare recâștigate.
Alte județe cu rezultate bune la reîmpădurire sunt:
- Tulcea (9.910 ha)
- Vâlcea (8.840 ha)
- Hunedoara (7.890 ha)
- Brăila (7.640 ha)
- Maramureș (7.610 ha)
- Prahova (7.590 ha)
- Dolj (7.400 ha)
În perioada 2000-2020, media suprafeței reîmpădurite la nivel de județ a fost de 5.300 de hectare.
Industria lemnului și impactul său
Industria forestieră și de exploatare a lemnului din România a generat o valoare de aproximativ 1,7 miliarde de euro în 2022, adică 0,7% din PIB-ul țării, cu o creștere considerabilă față de 193 de milioane de euro în anul 2000. Valoarea adăugată generată de un hectar de pădure în România a fost de 239 de euro în 2022, mai mare decât media europeană de 174 de euro/hectar.
Aproximativ 55.000 de persoane lucrează în domeniul exploatării lemnului în România. În 2024, suprafața regenerată a scăzut cu 4% față de 2023. Volumul de lemn exploatat crește mai rapid decât suprafața fondului forestier. De exemplu, în 2021, volumul de lemn tăiat a crescut cu 1,4% față de 2020, în timp ce fondul forestier a avansat cu doar 0,04%.
Informații climatice
În perioada 2001-2024, pădurile din România au emis în medie 9.18 MtCO₂e/an și au absorbit -71.8 MtCO₂e/an, rezultând un bilanț net de absorbție de -62.6 MtCO₂e/an.
România are o cantitate totală de carbon stocată de 1.14 Gt, cu cea mai mare parte stocată în biomasă.
- Carbon în biomasa de la suprafața solului (above ground carbon): 545 Mt
- Carbon în biomasa subterană (below ground carbon): 155 Mt
- Carbon în sol (soil carbon): 441 Mt
În anul 2000, densitatea biomasei lemnoase vii de la suprafața solului în România era de 147 t/ha, iar stocul total era de 1.16 Gt. În 2020, România avea 6.40 Mha de pădure naturală, care acoperea 27% din suprafața terestră a țării. În anul 2024, pierderea de 13.3 kha de pădure naturală a fost echivalentă cu emisii de 7.41 Mt de CO₂. Pierderile de acoperire forestieră au avut loc în proporție de 69% în pădurile naturale.
Foto generată AI
