Ghețarii din Elveția s-au topit într-un ritm peste medie în 2024, după ce temperaturile ridicate din această vară au provocat topirea zăpezilor abundente acumulate în iarna precedentă, a raportat marți organizația elvețiană GLAMOS, care monitorizează ghețarii, conform Reuters.
La începutul anului, glaciologii au salutat iarna grea și ninsorile de primăvară din Alpi, sperând că acestea vor încetini ritmul de topire sau chiar vor inversa pierderile de gheață.
Dar după ce temperaturile din august au fost cu câteva grade Celsius peste limita îngheţului chiar şi la staţia Jungfraujoch, aflată la o altitudine de 3.571 de metri, deasupra gheţarului Aletsch, oamenii de ştiinţă au măsurat pierderi record de gheaţă pe teritoriul ţării în acea lună.
Per ansamblu, GLAMOS a spus că gheţarii elveţieni au pierdut 2,5% din volumele lor anul acesta, peste media din ultimul deceniu.
”E îngrijorător pentru mine că, în ciuda unui început de an perfect pe care l-am avut pentru gheţari, graţie iernii bogate în zăpadă şi primăverii mai degrabă răcoroase şi ploioase, tot nu a fost suficient”, a declarat Matthias Huss, directorul GLAMOS.
”Dacă tendinţa pe care am văzut-o anul acesta va continua, va fi un dezastru pentru gheţarii elveţieni”, a adăugat el.
Unul dintre factorii care au accelerat pierderile de gheaţă în acest an a fost praful din Sahara, se mai spune în raport. Acest praf dă o nuanţă maronie sau roz stratului de gheaţă, inhibându-i abilitatea de a reflecta lumina Soarelui înapoi în atmosferă.
În imaginile publicate de Matthias Huss pe reţelele de socializare în timpul excursiilor pentru colectarea datelor din ultimele săptămâni pot fi văzute pâraie noroioase care treceau prin straturi de gheaţă atât de subţiri, încât erau străpunse de rocile şi de pietrişul de dedesubt.
”Este cu adevărat o relaţie pe care o construieşti cu locul, cu gheaţa, şi e puţin cam dureros să vezi cum rocile preiau controlul”, a declarat el pentru Reuters la începutul lunii septembrie, în timp ce măsura gheaţa de pe gheţarul Pers, din estul Elveţiei.
Peste jumătate dintre gheţarii din Alpi se găsesc în Elveţia, unde temperaturile cresc într-un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media globală din cauza schimbărilor climatice.
Săptămâna trecută, guvernul elveţian a aprobat revizuirea segmentelor din graniţa cu Italia, după ce topirea crestelor de gheaţă dintre cele două ţări a remodelat cursurile de apă ce fixează hotarul.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, se estimează că gheţarii din Alpi ar putea pierde peste 80% din masa lor actuală până în anul 2100.
La începutul anului 2024, CEDO a condamnat Elveţia pentru că nu face suficient în scopul opririi impactului generat de schimbările climatice. Guvernul elveţian neagă acest lucru.
Sursă: Agerpres
