Implicarea în comunitate și așteptările de CSR ale cetățenilor din Europa Centrală și de Est. Românii, printre cei mai sensibili la cauzele sociale și practicile responsabile ale mediului de afaceri (studiu)

Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe, un grup independent de experți centrat pe găsirea de soluții la problemele regiunii centrale și de est a Europei, a publicat a 2-a ediție a studiului Filantropia în Europa Centrală şi de Est (ECE), finanțat de google.org. Studiul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2022, în rândul cetățenilor din 7 țări: Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia.

Raportul surprinde comportamentul filantropic din ultimul an al respondenților din cele 7 țări, așteptările acestora vizavi de gestionarea problemelor sociale şi de mediu de către mediul de afaceri, reacția consumatorilor față de organizațiile for-profit responsabile social, dar și așteptările angajaților în ceea ce privește stimularea activităților de voluntariat și prestarea de servicii pro bono de către angajatori. Studiul relevă că românii sunt printre cei mai implicați în cauzele sociale promovate de ONG-uri și cei mai exigenți în privința așteptărilor pe care le au de la mediul de afaceri.

Filantropia în vremuri de criză

  • 58% dintre cetățeni din regiune sunt de părere că provocările cu care ne confruntăm la ora actuală cer o mai mare implicare a comunității;
  • 53% dintre cetățenii țărilor din ECE s-au alăturat eforturilor de a ajuta Ucraina, cu Estonia (69%), România (61%) și Lituania (57%) pe primele 3 locuri;
  • 50% dintre respondenții ECE au declarat că au făcut donații financiare, 40% au donat produse, iar 18% au ajutat ca voluntar.

Amploarea și modalitățile sprijinului financiar

  • În ultimul an, 48% dintre cetățenii ECE au declarat că au făcut donații de natură financiară pentru a sprijini cauze sociale promovate de ONG-uri, românii fiind cei mai implicați din acest punct de vedere (55%);
  • Valoarea medie a donațiilor făcute în cursul anului trecut a fost estimată de către donatori la aproximativ 80 de euro;
  • Cele mai mari contribuții medii au fost înregistrate în Estonia (107 euro) și România (87 euro), iar cele mai mici în Letonia (aproximativ 65 euro);
  • Luând în considerare numărul de locuitori din cele 7 țări vizate de studiu, se estimează că valoarea totală a fondurilor donate în aceste țări se ridică la ora actuală la 960 de milioane de euro;
  • La întrebarea „Prin ce modalitate donezi fonduri?”, a reieșit că donația prin SMS este cea mai populară metodă în țările din ECE (47%), urmată de fundraising-ul stradal (41%) şi plățile unice prin transfer (37%). Crowdfunding-ul prin platforme dedicate rămâne în continuare o metodă mai puțin utilizată de donatorii din regiune (19%).

Voluntariatul în comunitate și așteptările respondenților de la angajatori

  • 34% dintre respondenții din țările ECE au declarat că s-au implicat în activități de voluntariat în ultimele 12 luni, românii situându-se în acest top cu 37%;
  • Doar 35% dintre voluntari oferă sprijin în domeniile lor de competență, lucru care diminuează impactul social al activităților de voluntariat;
  • Doar 20% dintre respondenți au declarat că au posibilitatea să se implice în acțiuni sociale în timpul programului de lucru, în timp ce aproape 40% au afirmat că ar fi interesați să facă asta;
  • Angajații au declarat că ar putea dedica până la 10 ore pe lună pentru activități de voluntariat şi că pentru ei nu contează neapărat ce anume fac, cât faptul că simt că sunt de folos;
  • În același timp, doar 14% dintre respondenți au declarat că angajatorii lor sprijină pro bono organizații neguvernamentale în cadrul activităților lor de afaceri, în vreme ce aproximativ 46% dintre ceilalți se aşteaptă ca angajatorii lor să facă acest lucru, însă nu o fac.

Așteptări de la mediul de afaceri și reacția cetățenilor față de organizațiile responsabile social

  • 57% dintre respondenții din țările ECE consideră că mediul de afaceri este mai în măsură să rezolve probleme sociale decât guvernele;
  • 53% dintre cei chestionați preferă să cumpere produse şi servicii de la mărci care dau dovadă de implicare din punct de vedere social;
  • 48% sunt dispuși să plătească puțin mai mult pentru produse şi servicii de la organizații responsabile social;
  • 36% dintre respondenți se uită dacă un potențial angajator este responsabil social, atunci când își caută un loc de muncă;  
  • peste 70% dintre respondenți consideră că este important sau foarte important ca întreprinderile să sprijine cauze sociale şi de mediu;
  • Convingerea că întreprinderile ar trebui să acționeze în conformitate cu profilul lor de afaceri a fost exprimată de 66% dintre respondenți, iar 71% au afirmat că întreprinderile ar trebui să acționeze în folosul comunității locale.

Aşteptarea publicului ca întreprinderile să se implice în acțiuni sociale în conformitate cu profilul lor de afaceri este evidentă şi atunci când cetățenii din țările ECE identifică Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) pe care ar trebui să le vizeze anumite industrii. Cetățenii se aşteaptă de la întreprinderile din sectorul financiar să vizeze probleme legate de sărăcie, educație şi creştere economică generală. Întreprinderile din sectorul alimentar şi lanțurile de magazine ar trebui să pună un mai mare accent pe eradicarea foametei şi promovarea consumului responsabil, în vreme ce întreprinderile din sectorul energetic şi auto ar trebui să se concentreze pe problemele climatice. La rândul lor, întreprinderile din tehnologie şi IT ar trebui să promoveze creşterea economică şi să sprijine inovarea.

Nevoia de informații despre impactul social al organizațiilor

Importanța cunoaşterii impactului social al acțiunilor întreprinse de către întreprinderi, guverne şi organizații sociale a fost subliniată de 64% dintre cetățenii țărilor ECE. 60% dintre aceştia au declarat că nu se mai mulțumesc cu informații sumare despre ceea ce s-a făcut şi caută informații despre efectele pe termen lung ale inițiativelor întreprinse. În acelaşi timp, doar 42% ştiu unde să caute informații despre activitățile desfăşurate de către organizații.

Metodologie

Studiul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2022 în rândul cetățenilor din Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia. Pentru fiecare piață au fost intervievate 600 de persoane având vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, acest eșantion reflectând structura demografică a fiecărei societăți în ceea ce privește vârsta, sexul şi populația orașului/municipiului de reședință. Metoda de culegere a datelor: CAWI (interviuri online).

Raportul integral

Total
18
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Prev
Campanie de crowdfunding lansată de cooperativa de energie Elektropionir din Serbia pentru construirea a două centrale solare comunitare

Campanie de crowdfunding lansată de cooperativa de energie Elektropionir din Serbia pentru construirea a două centrale solare comunitare

Cooperativa de energie Elektropionir, din Serbia, a demarat o campanie de

Next
Vodafone a dezvoltat tehnologia IoT care-i permite furnizorului de căpșuni al turneului de la Wimbledon să își eficientizeze operațiunile de producție și să reducă emisiile de carbon

Vodafone a dezvoltat tehnologia IoT care-i permite furnizorului de căpșuni al turneului de la Wimbledon să își eficientizeze operațiunile de producție și să reducă emisiile de carbon

Hugh Lowe Farms – care de aproape 30 de ani aprovizionează cu căpșuni

You May Also Like