În cursul anului 2023, România a alocat fonduri nerambursabile în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, având ca obiectiv atât sprijinirea creșterii economice în diverse sectoare, cât și reducerea decalajelor de dezvoltare economică între anumite regiuni ale țării.
Cea mai mare parte a fondurilor nerambursabile, mai exact 700 de milioane de euro, a fost direcționată către agricultură și dezvoltarea rurală. Aceste fonduri au avut ca scop modernizarea practicilor agricole, creșterea productivității și sprijinirea proiectelor de dezvoltare rurală. Printre inițiativele susținute s-au numărat achiziția de echipamente agricole moderne, dezvoltarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea infrastructurii rurale.
Pe lângă agricultură, o sumă considerabilă de 550 de milioane de euro a fost alocată pentru proiecte de energie verde și sustenabilitate, axate pe surse regenerabile, eficiență energetică și reducerea emisiilor de carbon, inclusiv sprijin pentru energia solară și eoliană.
Acestea sunt câteva dintre cifrele și concluziile prezentate în studiul EY Attractiveness Survey Romania 2024, potrivit căruia 72% dintre investitori consideră accesul la finanțări nerambursabile un factor decisiv pentru a investi.
Provocări pentru creșterea atractivității României în domeniul finanțării nerambursabile
În ciuda planificării unor cheltuieli majore prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește absorbția fondurilor nerambursabile.
Deși guvernul a avut în vedere cheltuirea a aproximativ 4 miliarde de euro pentru inițiative publice și private, în 2023, cheltuielile reale au fost mult sub așteptări, atingând doar 1,2 miliarde de euro.
Până în prezent, România a cheltuit doar 2,4 miliarde de euro de la începutul programului, ceea ce reprezintă mai puțin de o zecime din cei 29 de miliarde de euro disponibili până la sfârșitul anului 2026.
Absorbția fondurilor rămase va necesita o creștere semnificativă a ritmului de depunere a cererilor, revizuire și aprobare a acestora. Provocarea României de a-și accelera demersurile în acest sens este și mai importantă în raportarea cu țările vecine, precum Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, care, conform Comisiei Europene, au absorbit fonduri semnificativ mai mari în toate sectoarele cheie, cu excepția sectorului manufacturier, unde fiecare țară a concentrat fondurile pe modernizarea proceselor de producție, îmbunătățirea competitivității și promovarea creșterii exporturilor.
