Senatul a adoptat ieri noul Cod Silvic, după ce Ministerul Mediului, precum și celelalte grupuri parlamentare din Senat au acceptat multe dintre argumentele și amendamentele societății civile, ale activiștilor de mediu și ale parlamentarilor USR.
Astfel, noul Cod Silvic va garanta, printre altele:
- eliminarea posibilităţii de construire a caselor de vacanţă în pădure – în judeţele cu deficit de păduri;
- extinderea interzicerii „tăierilor la ras” în parcurile naturale şi siturile „Natura 2000″, în prezent fiind interzise doar în parcurile naţionale;
- protejarea arborilor remarcabili din afara fondului forestier național;
- confiscarea în natură a vehiculelor folosite pentru transportul maselor lemnoase mai mari de 5 metri cubi fără acte legale;
- incriminarea falsului informatic din SUMAL 2.0, inclusiv raportările false privind lemnul recoltat și transportat;
- interzicerea desfăşurării de către personalul silvic de activităţi economice în domeniu până la rudele de gradul doi;
- vinderea de buşteni pentru furnir cu cod QR pentru a avea trasabilitatea masei lemnoase;
- monitorizarea activităţii silvice din România de către Consiliul Naţional pentru Silvicultură – entitate nouă, independentă din punct de vedere politic;
- evaluarea periodică a șefilor de ocoale silvice, pentru a-şi putea continua activitatea;
- obligativitatea studiilor liceale pentru pădurari;
- accesul liber în pădure în scop recreativ, pe jos sau cu bicicleta;
- accesul fără interdicții, în scop profesional, al jurnaliștilor și activiștilor de mediu care documentează tăierile ilegale.
Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, a declarat că modificările impuse de USR la Codul Silvic reprezintă un pas în direcția protejării pădurilor țării:
„Am depus 51 de pagini de amendamente, majoritatea fiind adoptate cu sprijinul Ministerului. Vorbim de un Cod care avea foarte multe probleme când a venit în Parlament, dar care, în urma dezbaterilor din Senat, a ajuns să cuprindă chiar niște reforme concrete: accesul liber în pădure, obligația statului de a se constitui parte civilă să recupereze prejudiciile aduse fondului forestier național, confiscarea vehiculelor care transportă lemnul tăiat ilegal sunt doar câteva exemple”.
