România se află într-un punct critic în ceea ce privește evoluțiile climatice, arată cel mai recent raport „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, publicat luni. Documentul, realizat de o echipă de 22 de specialiști, sintetizează cele mai recente date privind schimbările climatice din țară, impactul lor economic și social, precum și direcțiile urgente de acțiune.
O creștere alarmantă: +3,01°C față de perioada 1971–2000
România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, temperatura medie anuală crescând cu 3,01 grade Celsius față de perioada de referință 1971–2000. Anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din istoria măsurătorilor meteorologice, confirmând tendința globală de intensificare a crizei climatice.
Vara anului trecut a înregistrat 49 de zile de caniculă (al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani) și 63 de zile cu valuri de căldură, reprezentând 68% din durata sezonului estival – un record absolut. În plus, pentru prima dată, s-au consemnat șase zile cu temperaturi peste 40°C într-o singură vară.
„Valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate, ci fenomene recurente, mai lungi și mai intense. Persistența lor are consecințe directe pentru agricultură, infrastructură și resursele de apă”, avertizează autorii raportului.
În scenariul pesimist, România ar putea înregistra până în anul 2100 o creștere a temperaturii medii anuale de +4,24°C, iar în sudul țării numărul zilelor de caniculă ar putea ajunge la 150–160 pe an.
Secetă istorică și aridizare accelerată
Un alt capitol critic al raportului îl constituie seceta, devenită un fenomen cronic. Între martie 2022 și iulie 2025, România a traversat cea mai lungă perioadă de secetă din istoria sa recentă, întinsă pe 41 de luni.
În vara 2024, deficitul de precipitații a fost de 52,4 mm față de media climatologică, afectând grav culturile agricole și resursele de apă. În județul Dolj, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localități au impus restricții la consumul de apă.
Suprafața afectată de aridizare a crescut spectaculos: de la 12% din teritoriul țării în anii ’70 la 51% în perioada 2021–2024, cu efecte directe asupra agriculturii, biodiversității și securității alimentare.
Ploi torențiale, inundații locale și un climat tot mai haotic
Deși verile devin mai uscate, toamnele aduc episoade extreme de precipitații, cu acumulări de peste 200 mm în 24 de ore, cum s-a înregistrat în Dobrogea la finalul lunii august 2024. Această alternanță între secetă prelungită și ploi violente generează un risc dublu: deficit hidric cronic și inundații locale severe.
Fără măsuri de adaptare și o gestiune eficientă a resurselor de apă, specialiștii avertizează că România riscă să intre într-un ciclu de stres hidric permanent, afectând în primul rând agricultura și comunitățile vulnerabile.
Furtuni violente și pagube de milioane
Raportul notează o creștere a intensității furtunilor. În anul 2024, s-au raportat peste 1.000 de fenomene meteorologice extreme – 200 cu grindină mare, 706 cu vânt puternic și aproape 200 cu ploi torențiale.
Acestea au provocat pagube semnificative: acoperișuri smulse, culturi compromise, întreruperi de energie și transport, iar despăgubirile plătite pentru locuințe afectate au depășit 50 milioane de lei, dublu față de 2023.
„Numărul de ore favorabile furtunilor nu a crescut, dar intensitatea fenomenelor este mult mai mare”, se arată în raport. România rămâne pe locul 3 în Europa la mortalitatea cauzată de trăsnete, cu o medie de șase decese anual.
Zonele cele mai vulnerabile sunt Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova și Buzău, în timp ce București, Ilfov și Constanța beneficiază de o infrastructură mai robustă și o capacitate mai bună de adaptare.
România în fața inevitabilului: adaptare sau costuri sociale uriașe
Raportul „Starea Climei – România 2025” nu este doar o radiografie a crizei climatice, ci și un apel urgent la acțiune. Cercetătorii atrag atenția că, fără investiții masive în adaptare, infrastructură verde, reîmpădurire și gestionare sustenabilă a apei, efectele economice și sociale vor fi dramatice.
În același timp, percepția publică rămâne îngrijorător de scăzută: doar 1 din 20 de români consideră schimbările climatice o prioritate națională.
„Dacă nu tratăm criza climatică ca pe o urgență, România riscă să intre într-o spirală a vulnerabilității, în care fiecare an de inacțiune adâncește costurile umane, economice și ecologice”, conchid autorii raportului.
Raportul „Starea Climei – România 2025” este disponibil în format digital și reprezintă o sinteză științifică esențială pentru factorii de decizie, comunitățile locale și publicul larg, oferind o imagine completă a schimbărilor climatice care redesenează deja clima țării.
