- Cel puțin 8 miliarde de euro în perioada 2014-2020 și 26 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 au fost alocați pentru adaptarea la schimbările climatice
- Majoritatea proiectelor examinate au crescut capacitatea de adaptare, dar aproximativ 40 % au avut un impact redus sau nu au avut niciun impact
- Progresele în direcția adaptării la schimbările climatice sunt greu de măsurat
Fenomenele climatice extreme, cum ar fi valurile de caniculă, seceta și inundațiile, sunt din ce în ce mai frecvente. Nevoia de adaptare la aceste condiții climatice este urgentă și reală. În acest context, Curtea de Conturi Europeană a evaluat cadrul UE de adaptare la schimbările climatice, căutând să afle cum a fost abordat impactul acestora de către o serie de proiecte de adaptare finanțate de UE.
S‑a constatat că, în ansamblu, cadrul UE pentru politica de adaptare era unul solid, dar că în implementarea sa existau deficiențe și lacune. Majoritatea proiectelor auditate de Curte au abordat în mod eficace riscurile climatice, dar unele nu au avut decât un impact redus sau chiar niciunul din perspectiva creșterii capacității de adaptare, iar unele proiecte ar putea să aibă ca rezultat o adaptare inadecvată.
Raportul constată că statele membre au utilizat uneori date științifice neactualizate când au elaborat documentele strategice naționale legate de adaptarea la schimbările climatice. În general, cadrele naționale de adaptare la schimbările climatice supuse auditului erau în concordanță cu strategia UE în materie, deși Curtea a identificat totuși priorități contradictorii la nivel sectorial și regional. Acestea corespundeau unor nevoi aflate în contradicție, și anume creșterea suprafețelor irigate și reducerea consumului de apă.
Curtea a constatat, de asemenea, că raportările statelor membre privind adaptarea la schimbările climatice erau insuficiente și prezentau o utilitate limitată pentru urmărirea progreselor și sprijinirea deciziilor viitoare de politică. Curtea a desfășurat o anchetă statistică în rândul a 400 de municipalități și a constatat că acestea nu cunoșteau, în mare parte, strategiile și planurile de adaptare la schimbările climatice și nu foloseau instrumentele puse la dispoziție de UE (Climate-ADAPT, Copernicus și Convenția primarilor).
Întrucât adaptarea la schimbările climatice este un domeniu transversal, finanțarea relevantă din partea UE este repartizată în cadrul mai multor politici diferite ale UE, cum ar fi cele privind agricultura, coeziunea și cercetarea. Peste jumătate din cele 36 de proiecte incluse în eșantionul Curții (19) au abordat în mod eficace riscurile climatice. 13 au avut un impact redus sau chiar niciunul asupra creșterii capacității de adaptare la schimbările climatice. De asemenea, există riscul ca 2 proiecte să ducă la o adaptare inadecvată.
Printre exemplele de adaptare inadecvată se numără promovarea irigării unei suprafețe mai mari în loc să se treacă la culturi care consumă mai puțină apă, construirea de diguri în loc de relocarea locuitorilor din zonele de coastă expuse riscului de inundații sau de eroziune și investițiile în tunuri de zăpadă artificială, în loc să se pună accentul pe turismul pe tot parcursul anului. Din cauza acestor deficiențe, există riscul ca politica și acțiunile UE de adaptare să nu țină pasul cu schimbările climatice.
Pe baza constatărilor sale, Curtea recomandă Comisiei:
- să îmbunătățească raportarea privind adaptarea la schimbările climatice prin intermediul unor indicatori comuni, pentru a măsura progresele înregistrate și pentru a monitoriza urmarea dată deficiențelor identificate;
- să dezvolte și să promoveze mai bine instrumentele UE de adaptare la schimbările climatice pentru a spori utilizarea acestora și a promova schimbul de cunoștințe;
- să se asigure că toate proiectele relevante finanțate de UE sunt adaptate la condițiile climatice actuale și viitoare, consolidând promovarea unor soluții pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice.
Raportul Curții poate fi accesat AICI.
