Potrivit celor mai recente date ale Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului continuă să reprezinte principalul risc de mediu pentru sănătatea europeană. Cifrele sunt alarmante: în 2022, aproximativ 239.000 de decese în Uniunea Europeană au fost direct atribuibile expunerii la particulele fine în suspensie (PM2,5), depășind semnificativ concentrația recomandată de 5 µg/m³ de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Dincolo de această cifră principală, studiul AEM „Harm to human health from air pollution in Europe: burden of disease status 2024” relevă și alte date îngrijorătoare:
- 70.000 de decese cauzate de poluarea cu ozon
- 48.000 de decese generate de expunerea la dioxidul de azot
Perspective pozitive: progrese și realizări
Cu toate că datele par descurajatoare, există și vești bune. Între 2005 și 2022, numărul deceselor atribuibile particulelor fine a scăzut spectaculos cu 45%. Această reducere semnificativă sugerează că eforturile europene de combatere a poluării atmosferice încep să producă rezultate concrete.
Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al AEM, subliniază importanța momentului actual: „Intrarea în vigoare a noilor norme privind calitatea aerului este o veste bună pentru toți cetățenii. Cu toate acestea, prea mulți oameni din Europa, în special cei din mediul urban, continuă să fie afectați negativ de calitatea proastă a aerului”.
Impactul devastator asupra ecosistemelor
Poluarea atmosferică nu afectează doar sănătatea umană, ci are consecințe profunde și asupra mediului înconjurător. Studiul AEM aduce în prim-plan câteva statistici îngrijorătoare:
- 73% din ecosistemele UE au depășit nivelurile critice de eutrofizare în 2022 (supra-fertilizarea apelor ca formă de poluare produsă de acțiunea omului)
- aproximativ o treime din terenurile agricole europene sunt expuse unor concentrații periculoase de ozon
- 62% din suprafața totală a pădurilor monitorizate depășesc nivelurile critice stabilite pentru protecție
Consecințele sunt substanțiale: deteriorarea culturilor, reducerea randamentelor agricole și pierderi economice estimate la cel puțin 2 miliarde de euro.
Noile reglementări: un pas înainte
Directiva UE revizuită privind calitatea aerului, intrată în vigoare la 10 decembrie 2024, reprezintă un moment crucial. Principalele sale caracteristici includ:
- apropiere a valorilor limită de standardele OMS
- introducerea de noi standarde de calitate a aerului pentru 2030
- obligativitatea monitorizării unor poluanți suplimentari precum: particule ultrafine, carbon negru, amoniac
Obiective ambițioase, provocări reale
Planul de acțiune privind poluarea zero și-a stabilit un obiectiv ambițios: reducerea suprafeței ecosistemelor cu depuneri de azot peste nivelurile critice cu 25% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Momentan, acest obiectiv pare dificil de atins, întrucât între 2005 și 2022 s-a realizat doar o reducere de 13%.
Un angajament continuu necesar
Deși progresele sunt vizibile, drumul către un aer curat rămâne lung și complex. Eforturile vor trebui să continue pe multiple planuri: reducerea continuă a emisiilor; monitorizare strictă; implementarea unor politici tot mai eficiente; investiții în tehnologii verzi; conștientizarea publicului.
Sursa foto: Freepik
