În timp ce Europa de Sud-Est își accelerează tranziția energetică, Bulgaria și România marchează progrese notabile în dezvoltarea capacităților de producție a energiei, cu accent special pe sursele regenerabile.
Bulgaria a înregistrat o creștere substanțială a capacităților de energie regenerabilă în 2024, adăugând 938 MW prin intermediul a 481 de instalații noi. Deși această cifră este mai mică comparativ cu anul 2023, când doar sectorul fotovoltaic a adăugat peste 1,2 GW, progresul rămâne semnificativ. Capacitatea totală fotovoltaică a țării a depășit acum 3,6 GW, conform datelor Agenției pentru Dezvoltare Energetică Sustenabilă (SEDA).
Un aspect notabil al dezvoltării energetice bulgare este absența proiectelor eoliene noi din 2012, cauzată în principal de bariere administrative și incertitudini legislative. Cu toate acestea, interesul investitorilor rămâne ridicat, cu proiecte în așteptare totalizând 4,1 GW pentru conectarea la rețea.
În paralel, România prezintă planuri ambițioase pentru 2025, țintind să pună în funcțiune aproximativ 2.500 MW capacitate nouă de producție. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că după ce țara a atins un record al ultimului deceniu în 2024 cu 1.200 MW capacitate nouă, obiectivul este să dubleze acest volum în anul curent.
Planurile României includ dezvoltări semnificative în multiple sectoare energetice. Pentru energia regenerabilă, se estimează instalarea a 1.200-1.500 MW prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR. Complementar, se prevede dublarea capacității de stocare în baterii la 400-500 MWh.
Proiectele majore ale României includ centrala pe gaz de la Mintia (1.000 MW), declarată de importanță națională, și centrala Iernut (430 MW), programată să înceapă producția în iunie. Acestea vor contribui substantial la consolidarea capacității de bază a țării, care în prezent se situează între 7.000 și 8.000 MW.
Această dezvoltare accelerată în ambele țări reflectă un angajament puternic față de modernizarea sectorului energetic și tranziția către surse mai curate de energie, în concordanță cu obiectivele europene de dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, provocările rămân semnificative, în special în ceea ce privește integrarea acestor noi capacități în infrastructura existentă și asigurarea stabilității rețelei.
