Arhipelagul nipon se confruntă cu o criză climatică fără precedent, în timp ce temperaturile record amenință agricultura și ecosistemele naturale
Japonia traversează o perioadă de căldură extremă care redefinește limitele climatice cunoscute până acum. Luni, nu mai puțin de 17 orașe japoneze au înregistrat temperaturi record, conform anunțului făcut de Agenția Japoneză de Meteorologie (JMA), consolidând astfel poziția anului 2024 ca unul dintre cei mai călduroși din istoria modernă a țării.
Temperaturi sufocante în inima Japoniei
Orașul Komatsu din regiunea centrală Ishikawa a marcat un nou maxim absolut de 40,3°C, depășind toate recordurile anterioare. La doar câțiva kilometri distanță, în Toyama, termometrele au indicat 39,8°C, o temperatură care nu a mai fost înregistrată de la începutul măsurătorilor meteorologice sistematice.
Fenomenul nu s-a limitat la aceste două localități. Alte 15 orașe au raportat maxime cuprinse între 35,7°C și 39,8°C, toate constituind noi recorduri locale. Aceste date provin din rețeaua vastă de 900 de stații meteorologice pe care JMA le operează pe întregul teritoriu japonez.
Un context alarmant
Recordurile de luni se înscriu într-un an marcat de extreme climatice. În iulie, Japonia a atins cea mai ridicată temperatură din istoria sa: 41,2°C în orașul Tamba din regiunea vestică Hyogo. Vara 2024 a egalat recordul de căldură din 2023, fiind urmată de cea mai călduroasă toamnă înregistrată vreodată în ultimii 126 de ani de măsurători.
Consecințe dramatice asupra resurselor naturale
Combinația între precipitații reduse și temperaturi extreme a generat o criză a resurselor de apă. Ministerul Teritoriului a anunțat că mai multe baraje din nordul țării sunt aproape goale, iar agricultorii se confruntă cu perspective sombre pentru recoltele viitoare.
Sezonul ploilor s-a încheiat în vestul Japoniei cu trei săptămâni mai devreme decât normal, agravând situația de secetă. Experții agricoli avertizează că penuria de apă, combinată cu căldura extremă, va afecta sever producția alimentară.
Simbolurile naționale, afectate de schimbările climatice
Efectele încălzirii globale se reflectă și în simbolurile culturale ale Japoniei. Cireșii emblematici ai țării înfloresc prematur din cauza temperaturilor ridicate sau, paradoxal, nu reușesc să înflorească complet, deoarece toamnele și iernile nu mai oferă frigul necesar pentru declanșarea procesului natural.
Un exemplu elocvent este situația Muntelui Fuji: în 2023, stratul de zăpadă de pe vârf s-a format abia în noiembrie, cu aproape o lună mai târziu decât media istorică.
Perspectiva științifică
Comunitatea științifică stabilește o legătură clară între aceste fenomene extreme și schimbările climatice de origine antropică. Specialiștii confirmă că valurile de căldură devin progresiv mai intense, mai frecvente și mai extinse geografic.
Meteorologii japonezi adoptă o abordare prudentă în privința corelației directe între evenimente meteorologice punctuale și tendințele climatice pe termen lung, dar recunosc că încălzirea globală alimentează fenomenele meteorologice imprevizibile din ultimii ani.
Context global
Conform datelor publicate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, Europa înregistrează cea mai rapidă încălzire începând din 1990, urmată îndeaproape de Asia. Japonia se alătură astfel unei liste tot mai lungi de țări care se confruntă cu consecințele acute ale schimbărilor climatice.
Situația actuală din Japonia servește drept avertisment pentru întreaga comunitate internațională privind urgența măsurilor de combatere a încălzirii globale și de adaptare la noua realitate climatică.
Sursa foto: Japan News
