Uniunea Europeană a înregistrat un pas înapoi în lupta cu schimbările climatice. În primul trimestru al anului 2025, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 900 de milioane de tone echivalent CO2, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Această creștere vine în contextul în care economia europeană a crescut cu doar 1,2% în aceeași perioadă – un semnal clar că progresul economic nu mai este decuplat de poluare, așa cum speră liderii continentului.
Sectorul energetic, principalul vinovat
Sectorul energetic – electricitate, gaze, aburi și climatizare – a înregistrat o creștere dramatică de 13,6% a emisiilor, fiind principalul vinovat al bilanțului negativ.
Gospodăriile europene vin pe locul doi cu o creștere îngrijorătoare de 5,6%, sugerând că cetățenii consumă din ce în ce mai multe resurse poluante.
Vestea bună vine din doar trei sectoare care au reușit să își reducă emisiile: industria manufacturieră (-0,2%), transportul și depozitarea (-2,9%) și agricultura împreună cu silvicultura și pescuitul (-1,4%).
Harta europeană a poluării: cine sunt campionii negativi
Geografia poluării europene în primul trimestru al anului 2025 arată că doar 7 țări din 27 au reușit să își reducă emisiile. Restul de 20 de state membre au înregistrat creșteri, unele dintre ele dramatice.
Șase țări – Bulgaria, Cehia, Cipru, Polonia, Ungaria și Grecia – au depășit pragul de 5% creștere, situându-se printre cele mai poluante state membre.
De cealaltă parte, doar câteva țări nordice și Malta au reușit performanța de a reduce poluarea: Malta (-6,2%), Finlanda (-4,4%) și Danemarca (-4,3%) conduc clasamentul țărilor responsabile climatic.
Paradoxul economic este și mai îngrijorător: doar 4 țări – Danemarca, Finlanda, Malta și Suedia – au reușit să își reducă emisiile în timp ce economia lor a crescut. Restul Europei pare să nu fi găsit încă rețeta dezvoltării sustenabile.
România se situează printre țările cu cea mai mică amprentă de carbon pe cap de locuitor din UE – doar 8 tone CO2 echivalent pe locuitor în 2022, la egalitate cu Portugalia, fiind departe de gigantii poluatori precum Cipru (16,6 tone) sau Luxemburg (15,5 tone).
Cu toate acestea, țara noastră nu apare în lista celor 7 țări care au redus emisiile în primul trimestru 2025, sugerând că și România contribuie la trendul negativ european, chiar dacă într-o măsură mai mică decât alte state membre.
Obiectivele climatice europene, în pericol
Aceste cifre vin în contextul în care UE și-a asumat obiective climatice ambițioase: o reducere de 55% a emisiilor până în 2030 și neutralitatea climatică până în 2050.
Creșterea de 3,4% din primul trimestru 2025 este un semnal de alarmă că Europa merge în direcția greșită. Dacă acest trend se menține, obiectivele pentru 2030 ar putea deveni intangibile.
Situația este cu atât mai gravă cu cât această creștere vine după o perioadă în care emisiile europene au scăzut constant.
