Europa și regiunile costiere ale Mării Mediterane s-au confruntat, în luna august 2025, cu cea mai gravă secetă înregistrată vreodată pentru această perioadă, potrivit unei analize AFP pe baza datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service (C3S) și de Observatorul European al Secetei (EDO).
În total, 53% din suprafața Europei și a bazinului mediteranean a fost afectată de secetă, un nivel fără precedent de la începutul măsurătorilor satelitare și terestre în 2012.
Media istorică pentru luna august, calculată pentru perioada 2012–2024, este de doar 30,1%, ceea ce face ca valoarea actuală să fie aproape dublă.
Regiunile cel mai grav lovite
- Europa de Est și Balcanii: au fost lovite în mod deosebit de secetă și temperaturi extreme. În mai multe state balcanice, incendiile de vegetație au forțat evacuarea a mii de persoane, iar două decese au fost raportate în urma flăcărilor.
- Europa de Vest: Portugalia a înregistrat o scădere dramatică a precipitațiilor, cu 70% din teritoriul național afectat. În Franța, a doua caniculă a verii a agravat situația, iar două treimi din țară s-au confruntat cu penurii de apă.
- Estul Mediteranei: Armenia, Georgia și Libanul au suferit pierderi severe, peste 90% din suprafața fiecărei țări fiind afectată de secetă.
- Turcia: 84% din teritoriul național s-a confruntat cu lipsa apei, iar incendiile de vegetație s-au extins rapid în zonele cele mai uscate.
Un fenomen accelerat de criza climatică
Datele Copernicus, care provin din nenumărate măsurători realizate de sateliți, avioane, nave și stații meteorologice, confirmă tendința de creștere constantă a temperaturilor globale. Experții subliniază că acest fenomen este strâns legat de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană, care intensifică valurile de căldură, reduc precipitațiile și favorizează evenimentele meteorologice extreme.
Impact economic și social major
Seceta severă are implicații directe asupra:
- agriculturii, prin reducerea producției de cereale, fructe și legume;
- securității apei, cu numeroase localități confruntate cu raționalizări și restricții;
- energiei, mai ales în statele dependente de hidroenergie, unde scăderea nivelului râurilor și lacurilor reduce capacitatea de producție;
- sănătății publice, deoarece temperaturile ridicate și lipsa apei amplifică riscurile pentru populațiile vulnerabile.
Specialiștii atrag atenția că situația din august 2025 nu este un episod izolat, ci parte a unei tendințe pe termen lung. Fără politici eficiente de reducere a emisiilor de carbon și fără măsuri adaptative, precum gestionarea sustenabilă a resurselor de apă și protejarea pădurilor, astfel de episoade extreme vor deveni mai frecvente și mai severe.
