Anul 2024 marchează un moment istoric îngrijorător în evoluția climatică a planetei, fiind nu doar cel mai călduros an înregistrat de la începerea măsurătorilor în 1850, ci și primul care a depășit un prag crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform datelor prezentate simultan de mai multe organizații științifice prestigioase, compilate de USA Today.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) și NASA au prezentat recent concluzii alarmante privind starea climei globale. Temperatura medie globală a fost cu 1,3 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020 și cu 0,21 grade peste recordul anterior stabilit în 2023. Mai îngrijorător este faptul că temperatura a ajuns la 2,9 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (1850-1900), depășind semnificativ obiectivul de 2,7 grade stabilit prin Acordul de la Paris.
Dr. Russell Vose, șeful departamentului de monitorizare și evaluare al NOAA, subliniază tendința clară de încălzire: „Este evident că fiecare dintre ultimele patru-cinci decenii a fost mai caldă decât decada precedentă. Observăm o creștere constantă cel puțin din anii 1960.”
Repere climatice alarmante
Anul 2024 a stabilit multiple recorduri climatice. Pe 22 iulie, s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie zilnică globală: 30,8 grade Celsius. Cu excepția lunii iulie, fiecare lună începând din iulie 2023 a depășit pragul critic de 2,7 grade Celsius. Singurele regiuni continentale care nu au înregistrat cel mai cald an din istorie au fost Antarctica și Australasia.
În Statele Unite, temperatura medie anuală a atins 13,1 grade Celsius (55,5 grade Fahrenheit), cu 3,3 grade peste media obișnuită. A fost, de asemenea, al treilea cel mai umed an înregistrat din 1895, cu al doilea cel mai mare număr de tornade din istorie, depășit doar de 2004.
Impactul global și consecințele
Berkeley Earth, o organizație nonprofit de cercetare din California, estimează că aproximativ 3,3 miliarde de oameni – 40% din populația globală – au trăit în regiuni care au experimentat cele mai ridicate temperaturi medii anuale din istorie. Un număr record de 104 țări, printre care Brazilia, Canada, China, Mexic, Singapore și Coreea de Sud, au înregistrat cele mai calde temperaturi locale din istorie.
Efectele acestei încălziri s-au manifestat prin evenimente meteorologice extreme în întreaga lume. În SUA, uraganul Helene a condus o listă de 27 de dezastre climatice care au provocat pagube de peste un miliard de dolari fiecare, reprezentând al doilea cel mai mare număr anual de astfel de evenimente.
Criza gheții marine și emisiilor
Situația gheții marine rămâne critică. Antarctica a atins în noiembrie 2024 cel mai scăzut nivel din istoria măsurătorilor prin satelit, în timp ce în Arctic, extinderea gheții marine s-a situat sub media ultimilor 30 de ani începând din iulie, atingând în septembrie al cincilea cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
Concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon au continuat să crească alarmant, atingând 422 părți per milion în 2024, cu 2,9 părți per milion mai mult față de 2023. Cercetătorii subliniază că aceste creșteri masive ale emisiilor sunt responsabile pentru tendința de încălzire pe termen lung.
Reacții și perspective
Dr. Kathryn Matthews, cercetător șef la Oceana, avertizează:
„Acesta este un steag roșu aprins care arată că criza climatică nu mai este o amenințare îndepărtată. Este aici și ne afectează pe toți. Oceanele, care absorb cea mai mare parte a acestei călduri, suportă cea mai mare parte a acestei crize.”
Dr. Astrid Caldas, cercetător senior la Uniunea Oamenilor de Știință, își exprimă frustrarea:
„Nu mai sunt doar îngrijorată de criza climatică și impactul său asupra comunităților vulnerabile, ci sunt indignată de acțiunile total inadecvate ale liderilor mondiali în domeniul climatic.”
Privind spre viitor, Berkeley Earth estimează că 2025 va fi probabil al treilea cel mai călduros an din istorie, datorită unui pattern de răcire așteptat în Pacificul ecuatorial. Cu toate acestea, Dr. Robert Rohde, cercetător principal la Berkeley Earth, avertizează că media globală va depăși probabil permanent pragul de 2,7 grade Celsius în următorii 5-10 ani, dacă nu se iau măsuri ferme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus, concluzionează cu un apel la acțiune:
„Viitorul este în mâinile noastre – acțiuni rapide și decisive pot încă modifica traiectoria viitorului nostru climatic. Umanitatea își controlează propriul destin, dar răspunsul nostru la provocarea climatică trebuie să se bazeze pe dovezi.”
