Bucureștiul se confruntă cu veri tot mai fierbinți, iar numărul zilelor cu peste 30°C și al nopților tropicale (când temperaturile nu scad sub 20°C) este în creștere accelerată. Conform unui studiu recent realizat de Irina Zamfirescu, Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, publicat de Friedrich-Ebert-Stiftung România, Capitala riscă să devină un oraș sufocant pentru sute de mii de locuitori – în special pentru cei mai vulnerabili.
Cine suferă cel mai mult
Dacă o parte din clasa de mijloc reușește să facă față căldurii prin aer condiționat, vacanțe sau locuințe mai bine izolate, pentru alte categorii canicula devine un pericol de viață:
- muncitori în construcții, salubritate sau livratori,
- persoane fără adăpost,
- locuitori din zone informale, fără apă și electricitate,
- vârstnici cu venituri reduse.
Valurile de căldură sunt deja principalul fenomen meteorologic asociat cu decese la nivel global, iar Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate cauzată de căldură, depășit doar de Istanbul și Atena.
Urbanismul haotic de după 1990, traficul sufocant și lipsa investițiilor în transport public au creat condițiile „insulei de căldură urbană”: temperaturi cu până la 5-6°C mai mari decât în zonele rurale din jur. Zonele verzi și lacurile rămân oaze mai răcoroase (25–28°C), dar acestea sunt insuficiente pentru a contrabalansa suprafețele de beton și asfalt care ating peste 40°C vara.
Viitorul: încă trei luni de caniculă
Modelările climatice arată că, până în 2100, Bucureștiul ar putea avea peste 100 de zile tropicale pe an și zeci de nopți tropicale. În scenariul pesimist, temperatura maximă medie din iulie ar putea crește cu până la 4,3°C, ceea ce înseamnă veri cu peste 40°C resimțite frecvent.
Administrația locală – în întârziere
Deși Bucureștiul are resurse financiare și expertiză civică, municipalitatea nu a valorificat oportunitățile. Registrul Verde, inventarul spațiilor verzi, nu a fost adoptat oficial, ceea ce permite dispariția lor prin construcții. Doar Sectorul 2 are un compartiment dedicat schimbărilor climatice, în timp ce Primăria Capitalei lucrează cu proceduri învechite.
Mai grav, politicile de adaptare rareori includ componenta de justiție socială: cei mai afectați sunt lăsați să se descurce singuri, de la găsirea apei potabile până la protecția împotriva soarelui.
Ce se poate face
Autorii și experții consultați propun măsuri imediate și de durată:
- acces universal la apă și energie,
- reducerea suprafețelor de beton și asfalt,
- investiții în transport public și mobilitate alternativă,
- combaterea gentrificării în proiectele de regenerare urbană (o abordare mai conștientă și mai etică a dezvoltării urbane, care urmărește să reabiliteze spațiile fizice ale unui cartier fără a distruge țesătura socială și fără a-i forța pe locuitorii existenți să plece)
- soluții bazate pe natură: extinderea spațiilor verzi, coridoare verzi și albastre, acoperișuri verzi, zone umbrite și fântâni publice.
Exemplele din Sevilla (politica umbrei și plantarea a 5.000 de arbori pe an), Paris (insule de răcoare în curți și muzee), Rotterdam (acoperișuri verzi interconectate) sau Medellin (coridoare verzi) arată că există soluții testate care pot fi adaptate și la București.
Criza climatică nu e abstractă: murim de cald, suferim din cauza lipsei apei, plătim costuri medicale și pierdem vieți omenești. Canicula este fenomenul meteorologic cu cel mai mare număr de decese asociate. Administrația trebuie să înțeleagă acest lucru”, avertizează sociologul și co-autoarea studiului, Irina Zamfirescu.
