La summitul ONU pentru climă organizat la New York de secretarul general António Guterres, președintele Xi Jinping a anunțat cea mai recentă contribuție determinată la nivel național (NDC) a Chinei în cadrul Acordului de la Paris. Noutatea majoră: pentru prima dată, Beijingul promite o scădere absolută a emisiilor de gaze cu efect de seră, nu doar limitarea ritmului de creștere.
Concret, Xi a declarat că până în 2035 China va reduce emisiile nete cu 7–10% sub nivelul de vârf, fără a preciza însă anul exact al atingerii acestui vârf. Totodată, ponderea energiei din surse non-fosile ar urma să ajungă la 30%, iar capacitatea instalată de energie eoliană și solară la 3.600 GW. Liderul chinez a promis și că vehiculele electrice vor deveni dominante în vânzările de mașini noi, iar piața națională de carbon va acoperi toate industriile majore cu emisii ridicate.
Critici din partea experților
Deși marchează o schimbare de paradigmă – trecerea de la ținte bazate pe intensitatea emisiilor la o plafonare absolută – angajamentul Chinei este considerat prea puțin ambițios.
Analiza Asia Society Policy Institute arată că pentru a se alinia la obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C, China ar trebui să reducă emisiile cu cel puțin 30% până în 2035.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că economiile emergente, inclusiv China, ar trebui să reducă emisiile cu 35–60% în aceeași perioadă.
Potrivit Climate Action Tracker, noul obiectiv „este improbabil să conducă la reduceri suplimentare”, întrucât ar fi atins oricum prin politicile deja în vigoare.
În plus, Xi nu a făcut nicio referire la limitarea utilizării cărbunelui, deși precedentele angajamente chineze vizau controlul strict și reducerea treptată a consumului.
Un pas psihologic, dar nu și un salt climatic
Li Shuo, director al China Climate Hub (Asia Society Policy Institute), consideră că anunțul reprezintă „un salt psihologic” pentru Beijing, care trece pentru prima dată de la ținte menite să frâneze creșterea emisiilor la o obligație clară de reducere. Totuși, lipsa de ambiție reflectă, potrivit lui, încetinirea economiei interne, slăbirea momentului global pentru climă și contextul geopolitic tensionat.
Ce urmează
China și-a păstrat reputația de a anunța obiective prudente pe care apoi le depășește în practică, datorită ritmului accelerat al tranziției energetice. De pildă, ținta pentru 2030 de instalare a 1.200 GW de energie eoliană și solară a fost deja atinsă cu șase ani înainte de termen. Totuși, obiectivul pentru 2035 implică o încetinire a ritmului actual de dezvoltare a regenerabilelor.
Rămâne de văzut dacă, odată publicat integral noul NDC pe site-ul ONU, acesta va include măsuri mai ferme privind cărbunele și emisiile non-CO2 (metan, protoxid de azot, gaze fluorurate), domenii în care China a lansat deja planuri sectoriale, dar fără ținte numerice clare.
