În fiecare an, omenirea distruge 10 milioane de hectare de păduri, o suprafață echivalentă cu cea a Portugaliei.
Pierderea acestor ecosisteme este devastatoare pentru viața sălbatică și pentru miliardele de oameni care depind de păduri pentru hrană, apă și alte bunuri esențiale.
Însă despăduririle prezintă și un alt pericol, adesea trecut cu vederea: favorizează schimbările climatice. Numai tăierea copacilor din zonele tropicale eliberează în fiecare an peste 5,6 miliarde de tone de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta, de patru ori mai mult decât valoarea combinată a emsiilor din sectorul aviației și al transportului maritim.
Cum alimentează despăduririle criza climatică?
Copacii sunt unele dintre cele mai importante depozite de carbon ale planetei, însă atunci când ei se descompun sau sunt arși, eliberează carbonul stocat în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Acesta este un gaz cu efect de seră care reține căldura în apropierea suprafeței Pământului, crescând temperaturile și favorizând schimbările climatice.
În același timp, pierderea copacilor înseamnă că pădurile nu mai sunt capabile să absoarbă la fel de mult carbon din aer ca înainte, o dublă lovitură pentru climă.
Activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, duc emisiile de gaze cu efect de seră la niveluri record, provocând perturbări climatice, inclusiv inundații, secete și incendii de vegetație. Aceste catastrofe afectează milioane de oameni și provoacă pierderi economice de trilioane de dolari în fiecare an.
Și sunt pe cale să se agraveze. Datele UNEP arată că, pe baza angajamentelor naționale actuale, planeta s-ar putea încălzi cu 2,5°C până la 2,9°C în acest secol, mult peste obiectivele Acordului de la Paris și suficient pentru a declanșa un haos climatic generalizat.
Reducerea rapidă a emisiilor prin salvarea și refacerea pădurilor este considerată vitală.
Cât de mult poate conta protejarea pădurilor în lupta împotriva schimbărilor climatice?
Foarte mult. Pentru a menține încălzirea globală sub 1,5°C, un obiectiv-cheie al Acordului de la Paris, lumea trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 22 de gigatone pe an până în 2030. Oprirea despăduririlor ar putea reduce emisiile cu 4 gigatone pe an, conform Programului ONU-REDD, un parteneriat între UNEP, Programul ONU pentru Dezvoltare și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Protejarea și refacerea pădurilor este una dintre numeroasele soluții bazate pe natură pe care țările le pot utiliza pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră. Un raport al UNEP a arătat că aceste strategii ar putea contribui la reducerea emisiilor de la 10 la 18 gigatone pe an până în 2050.
Face lumea suficiente progrese în efortul de a pune capăt defrișărilor?
Legate aproape în întregime de expansiunea agriculturii, despăduririle continuă într-un ritm amețitor. Din 1990, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de păduri, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Aceasta reprezintă o suprafață de aproximativ jumătate din mărimea Chinei. În perioada 2015-2020, rata despăduririlor a fost de 10 milioane de hectare pe an, o suprafață aproximativ egală cu cea a Portugaliei.
Cum pot contribui planurile climatice naționale la combaterea despăduririlor?
Toți cei 195 de semnatari ai Acordul de la Paris adoptat în 2015 trebuie să prezinte contribuții determinate la nivel național. Aceste planuri climatice descriu modul în care țările vor reduce emisiile și pot include orice, de la investiții în energie regenerabilă la promovarea unor practici agricole mai durabile.
În ciuda capacității pădurilor de a lupta împotriva schimbărilor climatice, doar 40% dintre țările cele mai predispuse la despăduriri au prevăzut măsuri de protecție a pădurilor în contribuțiile lor determinate la nivel național, se arată într-un raport recent UN-REDD.
O nouă rundă de negocieri va avea loc în 2025, prilej cu care s-ar putea stabili obiective clare pentru stoparea defrișărilor și refacerea pădurilor în cadrul contribuțiilor determinate la nivel național. Factorii determinanți ai defrișărilor, adesea complecși, inclusiv extracția resurselor și extinderea necontrolată a agriculturii, vor necesita dialoguri și compromisuri la nivel național.
Planurile naționale privind clima ar trebui, de asemenea, să ia în considerare diversele perspective ale populațiilor indigene, ale comunităților rurale, ale femeilor și ale tinerilor, se arată în raportul UN-REDD. Țările în curs de dezvoltare, marcate cel mai mult de despăduriri, au nevoie, de asemenea, de sprijin tehnic și financiar pentru a-și respecta angajamentele de a proteja pădurile.
Foto: În fiecare an, lumea pierde 10 milioane de hectare de păduri, cea mai mare parte a acestor pierderi fiind concentrată în zonele tropicale și subtropicale, inclusiv în Amazon.Credit: AFP/Michael Dantas
