Companii responsabile față de mediu și oameni

De ce eșuează majoritatea campaniilor de plantare a arborilor? Rolul comunităților locale în îngrijirea puieților (analiză DW)

Plantari Primavara Padurea Copiilor
Plantari Primavara Padurea Copiilor

Zeci de campanii de plantare de copaci sunt lansate în fiecare an în diferite țări pentru a ajuta la absorbția CO2 din aer. Însă, de multe ori, nu există niciun beneficiu real pentru climă. Ce nu merge bine?

Ecologista Lucy Kagendo de la ONG-ul Green Dimensions Network a plantat anul trecut 50 de puieți în Kenya, ca parte a unei campanii naționale de plantare a 15 miliarde de copaci până în 2032.

Astăzi, majoritatea acestor copaci sunt morți.

Ideea din spatele acestor inițiative de plantare de copaci este simplă. Copacii elimină din atmosferă emisiile de gaze cu efect de seră. Prin fotosinteză, frunzele lor absorb apă și dioxid de carbon care încălzește planeta, le transformă în hrană și eliberează oxigen ca produs secundar.

Cu toate acestea, proiectul de plantare de copaci al lui Kagendo nu este singurul cu rezultate dezamăgitoare. Să luăm ca exemplu eforturile de restaurare din nordul Indiei din ultimii 50 de ani.

Un studiu realizat de revista de mediu Nature Sustainability a constatat că „deceniile de programe costisitoare de plantare a arborilor în regiune nu s-au dovedit eficiente”, deoarece acestea nu au „dezvoltat coronamentul forestier” și nu au contribuit la atenuarea schimbărilor climatice.

Lansat în 2007, ambițiosul proiect „Marele Zid Verde” din Africa a avut ca scop refacerea a 100 de milioane de hectare de terenuri degradate din Sahel cu vegetație și copaci. Conform celor mai recente cifre ale ONU, doar o cincime din această suprafață a fost plantată. Progresele sunt blocate din cauza lipsei de finanțare, iar unii dintre copaci au murit pentru că nu au primit suficientă apă sau îngrijire.

Care este problema cu campaniile de plantare a arborilor?

Multe campanii de plantare a arborilor eșuează pentru că plantează arborii nepotriviți, la momentul nepotrivit și în locul nepotrivit.

În Turcia, în 2019, de exemplu, guvernul și-a propus să planteze 11 milioane de copaci în întreaga țară. Cu toate acestea, Sukru Durmus, șeful sindicatului agriculturii și silviculturii din Turcia, a declarat pentru DW că „aproximativ 98% dintre copacii plantați au murit în mai puțin de trei luni”. El a atribuit eșecul „perioadei greșite de plantare, precipitațiilor reduse și speciilor de copaci selectate greșit”.

Potrivit lui Seyifunmi Adebote, un cercetător nigerian în domeniul managementului mediului, majoritatea campaniilor eșuează deoarece oamenii se concentrează prea mult pe plantarea copacilor, în loc de „o planificare adecvată a implementării”.

„De cele mai multe ori, atunci când se fac campanii de plantare a arborilor, acestea sunt făcute în contextul politicii locale sau al politicii globale (…)”, a declarat Adebote pentru DW.

Pentru Yusuf Idris Amoke, un oficial guvernamental pentru schimbările climatice din statul nigerian Kaduna, „multe campanii guvernamentale de plantare a arborilor au ambiții nerealiste”. El crede că campaniile anterioare nu au avut succes deoarece au fost „create pentru a oferi o imagine publică pozitivă (…)”.

Focus pe creșterea arborilor de la stadiul de puiet până la maturitate

În general, copacii au nevoie de 20-30 de ani pentru a ajunge la maturitate, ceea ce înseamnă că poate trece ceva timp până când vor avea un impact important asupra climei. Prin urmare, este important să se urmărească arborii și să se colecteze date după ce au fost plantați, ceea ce adesea nu se întâmplă.

De asemenea, este important să fie selectate „specii native adecvate”.

„Campaniile de succes sunt cele care prin care nu doar se plantează copaci, ci se și asigură supraviețuirea prin îngrijire și monitorizare”, a declarat pentru DW Elsie Gabriel, fondatoarea Young Environmentalists Programme Trust din India.

Proiectul de reabilitare a bazinelor hidrografice de pe platoul Loess din China, de exemplu, a avut succes deoarece speciile folosite erau native, rezistente la secetă și se puteau dezvolta în condițiile locale de climă și sol.

Proiectul a asigurat plantarea a 270.000 de hectare de arbori și arbuști – o suprafață de peste 3 ori mai mare decât cea a orașului New York.

Cine are grijă de copaci după ce aceștia au fost plantați?

Comunitățile locale pot ajuta la menținerea copacilor în viață și ar trebui să fie incluse în proiecte.

„Plantațiile de copaci din India ar trebui să aibă loc în comunitățile indigene locale”, a declarat Gabriel. „Școlilor și colegiilor ar trebui să li se ofere aceste oportunități. Femeilor ar trebui să li se ofere locuri de muncă în horticultură și silvicultură pentru a reduce diferențele de gen.”

Unele campanii locale de succes de plantare a arborilor au folosit această abordare. Proiectul american Green Seattle Partnership a implicat tineri voluntari din școli și comunități locale.

Aceștia au adunat până acum peste un milion de ore de voluntariat.

Traducere și adaptare DW: Why do most tree planting campaigns fail?

Sursa foto: Pădurea Copiilor

Share this article
Prev Post

Purina Europe lansează primul său program de combatere a pierderii biodiversității marine

Next Post

„Ecouri și lumini”: o expoziție semnată de Monica Ioniță, care transformă materialele reciclate în artă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read next