Anul 2024 va fi cel mai călduros de la începutul înregistrărilor, iar temperaturile extraordinar de ridicate sunt aşteptate să persiste cel puţin în primele luni din 2025, au declarat luni oamenii de ştiinţă ai Uniunii Europene, prin intermediul agenției Copernicus, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Datele Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene sunt date publicităţii la două săptămâni după ce un summit ONU pe teme climatice s-a încheiat cu un acord privind 300 de miliarde de dolari destinaţi adaptării la schimbările climatice, un pachet financiar pe care ţările cu venituri mici îl consideră insuficient pentru a acoperi costurile ridicate ale dezastrelor climatice.
Potrivit C3S, datele pentru perioada ianuarie – noiembrie au confirmat că 2024 va fi cu siguranţă cel mai călduros an din istorie şi primul când media temperaturilor globale depăşeşte pragul de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu perioada preindustrială 1850-1900.
Recordul precedent al celui mai călduros an a fost 2023.
Fenomene meteo extreme s-au întâmplat în toată lumea în 2024: secetă severă în Italia şi America de Sud, inundaţii mortale în Nepal, Sudan şi Europa, valuri de caniculă în Mexico, Mali şi Arabia Saudită în urma cărora au murit mii de persoane, cicloane dezastruoase în Statele Unite sau Filipine.
Studiile ştiinţifice au confirmat influenţa schimbărilor climatice cauzate de acţiunile oamenilor în toate aceste dezastre.
Luna trecută a fost al doilea cel mai călduros noiembrie din istoria măsurătorilor după noiembrie 2023.
Reducerea emisiilor la zero net – aşa cum s-au angajat să facă multe guverne – va împiedica agravarea încălzirii globale. În ciuda acestor angajamente pentru protecţia mediului, emisiile globale de CO2 urmează să atingă un nivel record anul acesta.
Cercetătorii monitorizează de asemenea dacă modelul climatic La Nina – care presupune răcirea temperaturilor de la suprafaţa oceanelor – s-ar putea forma în 2025.
Acest lucru ar putea răci temperaturile global deşi n-ar putea opri tendinţa pe termen lung de încălzire cauzată de emisii. Omenirea se află în prezent în condiţii climatice neutre după ce El Nino – fenomenul opus La Nina, de încălzire – s-a încheiat în prima parte a anului.
‘„Deşi 2025 ar putea fi puţin mai răcoros decât 2024 dacă se dezvoltă un eveniment La Nina, nu înseamnă că temperaturile vor fi ‘sigure’ sau ‘normale”’, a spus Friederike Otto, lector la Imperial College din Londra.
„Ne vom confrunta în continuare cu temperaturi ridicate, care vor avea drept rezultat valuri de caniculă periculoase, secete, incendii de vegetaţie şi cicloane tropicale”.
Portugalia a cunoscut cea mai călduroasă lună noiembrie din istoria măsurătorilor
Portugalia a cunoscut „cea mai caldă” lună noiembrie înregistrată vreodată, cu o temperatură medie de 15,14 grade Celsius, a anunţat săptămâna trecută Institutul meteorologic naţional (IMPA), potrivit AFP.
Temperatura a depăşit cu 2,69 grade media acestei luni din perioada 1981-2010, a adăugat IMPA, care urmează să-şi publice buletinul pe luna noiembrie, cu toate datele complete, în următoarele zile.
În Spania, agenţia meteorologică naţională AEMET a anunţat de asemenea luni că s-a înregistrat „cea mai călduroasă” lună noiembrie, cu o temperatură medie de 12,4 grade Celsius, echivalentul a 0,5 grade Celsius mai mult decât recordul anterior, care datează din 1983.
Asemenea Spaniei vecine, Portugalia a cunoscut în 2023 al doilea cel mai cald an înregistrat în această ţară din 1931, cu o temperatură medie de 16,5 grade Celsius, cu puţin sub cele 16,6 grade Celsius înregistrate în anul precedent.
Agravate de schimbările climatice, incendiile de pădure au distrus anul acesta în Portugalia aproape 140.000 de hectare de vegetaţie, adică cel mai grav bilanţ din anul 2017, când suprafaţa pârjolită a depăşit 530.000 de hectare.
România a înregistrat în vara acestui an temperaturi cu 0,69 de grade peste media din ultimul deceniu (raport)
România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete ca urmare a poziţiei sale geografice şi a caracteristicilor topografice, şi numai în vara 2024 valorile medii de temperatură au fost cu 0,69 grade Celsius peste media din intervalul 2011 – 2020, atenţionează specialiştii în climatologie, într-un raport publicat recent de InfoClima.
„România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziţiei sale geografice şi caracteristicilor topografice. Existenţa Mării Negre şi, mai ales, întinderea Munţilor Carpaţi induc o serie de particularităţi în condiţiile climatice predominante. Date recente arată că au existat creşteri ale intensităţii şi duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendinţa vine în special în ultimele două decenii şi ştim că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult şi vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport – că la scară globală există o creştere clară a numărului de nopţi şi zile calde şi o scădere a numărului de nopţi şi zile reci”, searată în analiza InfoClima.
Potrivit sursei citate, pe parcursul deceniului 2011-2020, zonele cele mai favorabile pentru apariţia fenomenelor de secetă au fost situate în principal în partea de vest şi în partea de sud-est a ţării.
„La începutul acestei veri, grindina a afectat multe judeţe din România precum Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi (Răducăneni), provocând pagube însemnate la nivel local. Analiza proceselor fizice care duc la apariţia grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice şi încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel, datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidităţii crescute, în viitor vom observa în general mai puţine furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni. Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observaţii pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la staţiile meteo ştim că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială (1850-1900)”, se arată în document.
Pe acest fond apare şi problema miturilor despre schimbările climatice, care a dus la creşterea gradului de scepticism al oamenilor.
Pe lista acestor mituri se regăsesc: „Schimbările climatice nu au nicio influenţă asupra fenomenelor meteorologice extreme”, „Vremea rece dovedeşte că încălzirea globală nu este reală” sau „Evenimentele meteo extreme sunt naturale şi au avut mereu această frecvenţă”.
Experţii în climatologie demontează aceste teme false şi susţin că, „în ultimii ani, dezinformările privind ştiinţa din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera online, acest fapt având consecinţe vizibile în discursul public dar şi cel politic”. „Consensul oamenilor de ştiinţă este cât se poate de clar: schimbările climatice şi efectele acestora ne afectează pe toţi, situaţia se poate înrăutăţi însă printr-un efort colectiv putem combate acest fenomen în puţinul timp rămas”, afirmă aceştia.
Datele privind evoluţia valurilor de căldură în România şi Europa de Est, în ultimii aproximativ 70 de ani, indică o creştere semnificativă din punct de vedere statistic atât a durate, cât şi a frecvenţei valurilor de căldura pentru perioada 1950-2023. Astfel, majoritatea regiunilor a înregistrat o creştere a duratei valurilor de căldură între 10 şi 15 zile, în timp ce sud-vestul şi estul ţării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creştere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.
În perioada 31 mai – 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung şi intens val de căldură din istoria recentă, iar din cele 62 de zile, 46 au întrunit condiţii de val de căldură, echivalentul a 75% din întreaga perioadă.
De altfel, vara 2024 a adus temperaturi cu 0,69 grade Celsius peste media perioadei de referinţă (1991-2020) şi a depăşit recordul stabilit în vara anului 2023 (de 0,66 grade Celsius). În Europa, vara acestui an a stabilit un record cu 1,51 grade Celsius, comparativ cu media din intervalul 1991-2020. Recordul anterior a fost de 1,34 grade Celsius, fiind raportat în anul 2022.
„O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundaţii devastatoare în Europa Centrală şi de Est cu ramificaţii şi în România, confirmă ceea ce specialiştii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influenţate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme. Pe 30 şi 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitaţii intense, asupra unei zone cu presiune scăzută cvasi-staţionară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a produs cantităţi mari de precipitaţii, care au dus la inundaţii. În doar 24 de ore, cantitatea de precipitaţii a atins 100 mm în multe localităţi din zona litoralului Mării Negre. Conform Administraţiei Naţionale „Apele Române” au fost raportate valori cumulate ale precipitaţiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea şi 118 mm la Tuzla”, se mai arată în raportul InfoClima.
Sursa foto: Freepik
