Piața europeană a peleților din lemn este cea mai mare din lume de mai bine de 15 ani, impulsionată de politicile UE privind energia regenerabilă care autorizează statele membre ale UE să subvenționeze companiile energetice care ard lemn și achiziționarea de sobe și cazane pe peleți din lemn.
Acest lucru a provocat o creștere considerabilă a exploatării forestiere și a poluării aerului, potrivit analizei ”At the crossroads? A brief analysis of the European wood pellets market in 2022 and 2023”, publicată săptămâna aceasta de organizația de mediu Fern.
Dar, după ani de creștere foarte rapidă, în 2022 a avut loc o „răsturnare de situație”. Potrivit datelor din industrie, consumul de peleți din lemn în Europa a scăzut cu 6%. În timp ce cererea din sectorul rezidențial a continuat să crească, în special în Franța și Germania, cererea din sectoarele industriale a scăzut cu aproape 15%, iar cantitatea de energie electrică produsă din arderea peleților din lemn a scăzut în Europa pentru prima dată în istorie.
Aceasta se explică printr-o serie de factori, în special prin explozia prețurilor peleților de lemn, care pare să fi continuat și în 2023 și amenință acum supraviețuirea celui mai mare producător mondial de peleți de lemn, compania Enviva, cu sediul în SUA.
În 2022, producția internă de peleți din lemn din UE a fost estimată de către Foreign Agricultural Service al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) la aproximativ 20,3 milioane de tone, la care s-au adăugat importuri de 6,9 milioane de tone.
Cei mai mari consumatori de peleți din lemn din UE în 2022 au fost Italia, Germania, Țările de Jos, Danemarca, Franța, Suedia, Austria și Belgia. Dintre aceștia, Italia, Germania, Franța, Austria, Suedia au piețe rezidențiale mari.
În ultimul deceniu, pădurile europene au avut de suferit de pe urma exploatărilor forestiere în creștere, precum și de pe urma perturbărilor climatice și ale biodiversității. Utilizarea tot mai mare a biomasei pentru energie – mai mult de jumătate din recolta de lemn din UE fiind acum arsă – a contribuit la o reducere suprafeței împădurite în Europa începând cu 2016 și la degradarea severă a rezervorului terestru de carbon al UE – în special în statele membre producătoare de biomasă, precum Estonia, Finlanda sau Germania.
Anul 2022 a fost atipic pentru sectorul energetic din Europa. Invazia Rusiei în Ucraina a provocat o creștere masivă a prețurilor la energie. Sărăcia energetică a crescut. În prima jumătate a anului, mulți cetățeni au apelat la lemn ca alternativă de încălzire în gospodărie, cumpărăturile de panică au dus la creșterea prețurilor peleților de lemn, iar mai multe guverne au creat sau au consolidat stimulentele pentru achiziția de instalații de încălzire pe bază de biomasă lemnoasă (cum ar fi sobe și cazane pe peleți). Prin urmare, a fost de așteptat ca consumul de lemn pentru încălzire să crească în mod dramatic.
Însă, potrivit a două analize recente ale firmelor de informații de piață, Argus Media și Hawkins Right, precum și a celui mai recent raport al Bioenergy Europe, consumul european global de peleți din lemn a scăzut cu șase procente (minus 1,56% în UE) în 2022. În timp ce cererea din sectorul rezidențial a continuat să crească, în special în Franța și Germania, cererea din sectoarele industriale a scăzut cu aproape 15 procente.
Analiza identifică câteva cauze pentru această evoluție:
- Prețul peleților din lemn s-a triplat în lunile de vară din 2022, afectând viabilitatea economică a sectorului și atractivitatea produsului pentru toți consumatorii. Prețurile peleților din lemn au urmat în mare măsură prețurile energiei, determinate de îngrijorările puternice legate de aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Acestea au atins un vârf în august 2022, de aproape 800 euro/tonă pe piața rezidențială (500 euro/tonă pe piața industrială), înainte de a scădea. Utilizarea peleților pentru producția de energie electrică a scăzut cu 1 % între 2022 și 2023, odată cu închiderea celei mai mari centrale pe biomasă din Belgia, cea de la Ghent (205 megawați (MW), reducerea cererii în centralele electrice din Danemarca și trecerea temporară la cărbune în Țările de Jos (deoarece cărbunele a devenit mai ieftin decât peleții în această țară);
- Sectorul peleților din lemn nu a reușit să asigure aprovizionarea suplimentară la timp după interzicerea importurilor de peleți din lemn din Rusia, Belarus și Ucraina, care a urmat atacului Rusiei asupra Ucrainei. Exportatorii ruși au găsit modalități de a ocoli interdicția prin expedierea produselor lor prin Turcia, China, Kazahstan sau Kirghizstan, dar acestea nu s-au ridicat la nivelul volumelor de dinaintea interdicției (aceștia și-au redirecționat, de asemenea, exporturile de combustibili lemnoși către Asia, în special către Coreea de Sud). Exportatorii din SUA au intervenit și au înlocuit parțial peleții din Rusia în Europa;
- Temperaturile din lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2022 au fost foarte blânde în Europa, reducând cererea globală de energie și, prin urmare, consumul de peleți.
Ce va urma
În 2023, potrivit Serviciului Agricol Extern al USDA, „se așteaptă ca cererea din UE să crească în continuare până la 25,6 milioane de tone, pe baza unei extinderi suplimentare a piețelor rezidențiale susținute de stimulentele statelor membre și de punerea în aplicare a celei de a treia directive privind energia regenerabilă (RED III)”.
UE și-a mărit, într-adevăr, considerabil obiectivele în materie de energie regenerabilă pentru 2030, ajungând la 42,5 % în 2030, ceea ce reprezintă aproape o dublare în șapte ani a nivelurilor actuale. Acest lucru, fără a se face distincție între biomasă și sursele mai curate de energie regenerabilă, ar putea avea consecințe devastatoare pentru păduri.
Gospodăriile casnice vor determina cel mai probabil creșterea preconizată pentru 2023. Una dintre cele mai recente date de piață disponibile public, de la firma de consultanță în domeniu Hawkins Wright, prevede o reducere continuă a cererii în rândul utilizatorilor industriali (producători de energie) în 2023, în timp ce, pe plan rezidențial, vânzările de peleți și-au revenit deja în primul semestru, datorită reducerii abrupte a prețurilor și a unei cereri de încălzire mai mari decât se aștepta în lunile de iarnă din 2023.
Eliminarea treptată a stimulentelor pentru combustibilii fosili în mai multe țări din UE și interzicerea cazanelor pe bază de combustibili fosili în clădirile noi sunt, într-adevăr, măsuri binevenite. Cu toate acestea, punerea în aplicare a RED III de către statele membre ale UE ar putea conduce la o creștere suplimentară a vânzărilor de peleți în sectorul rezidențial, dacă acestea nu iau în considerare în mod serios daunele pe care arderea lemnului le provoacă sănătății umane, climei și biodiversității. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin consistent pentru a le permite cetățenilor, în special celor mai săraci, să treacă la alte tipuri de energie decât cea pe bază pe lemn.
Majoritatea rapoartelor din industrie arată că regiunea cu cea mai rapidă creștere pentru piața mondială a peleților din lemn este în prezent Asia de Est. Japonia și Coreea de Sud, în special, importă cantități din ce în ce mai mari de peleți din America de Nord și Vietnam pentru a alimenta conversia centralelor lor electrice pe cărbune la biomasă. Acestea imită UE în exploatarea inegalităților din actualul sistem de contabilizare a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) din biomasă din cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Acest sistem scade emisiile de CO2 rezultate din arderea biomasei din conturile de utilizare a terenurilor din țara producătoare, trecându-le ca fiind „zero” în contabilitatea țărilor consumatoare. Într-adevăr, în 2020, UE a raportat că emisiile sale directe din biomasă (inclusiv biocombustibilii) s-au ridicat la 596 de milioane de tone de CO2 – aproape la fel de mult ca întreaga economie germană, dar le-a contabilizat ca fiind „zero” în cadrul emisiilor din sectorul energetic. Includerea acestora ar fi crescut emisiile de CO2 raportate de UE în sectorul său energetic cu peste 22%.
