Seceta de lungă durată din Italia este un efect al schimbărilor climatice, iar țara trebuie să se adapteze la noua realitate. „Seceta nu este o urgență de moment, ci este legată de schimbările climatice”, a declarat recent ministrul agriculturii Francesco Lollobrigida pentru Reuters.
Lollobrigida a spus că Italia trebuie să construiască mai multe bazine pentru a capta apa de ploaie, să repare urgent rețelele de apă care prezintă scurgeri, să repare barajele și să ia în considerare posibilitatea de a îndepărta culturile tradiționale, „însetate”, din zonele tot mai aride.
Italia a suferit în 2022 cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani, iar vremea uscată prelungită din timpul iernii a provocat îngrijorarea că 2023 ar putea fi și mai rău, alarmând atât sectorul agricol, cât și cel industrial, care depind de rezervele abundente de apă.
Guvernul a numit luna aceasta un comisar care să se ocupe de criză și să conducă un grup operativ format din înalți funcționari din mai multe ministere.
„Trebuie să consumăm mai bine apa în agricultură, să investim în cercetare, să folosim noi metode de irigare prin picurare și irigații subterane și să fim organizați pentru a folosi fiecare picătură de apă în cel mai bun mod, fără risipă”, a spus Lollobrigida.
Rețeaua națională de conducte care prezintă scurgeri reprezintă o problemă majoră, cu o rată medie de pierdere a apei de 41,2% înainte de a ajunge la robinete. Prin comparație, Germania a avut o rată de pierdere a apei de 6,5%, a spus ministrul.
„Avem un grad de captare a apei de doar 11% și, prin urmare, nu păstrăm apa de ploaie”, a mai spus el. O soluție rapidă ar fi repararea a zeci de baraje din cele aproape 530 de baraje din Italia care s-au degradat.
În ciuda faptului că a recunoscut că schimbările climatice provocate de om sunt de vină pentru secetă, ministrul a respins criticile potrivit cărora guvernul încearcă să împiedice eforturile UE de reducere a emisiilor de carbon și de ecologizare a economiei.
Din ianuarie, Italia a cerut Uniunii Europene să îmblânzească directiva care vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și să anuleze planurile de eliminare treptată a mașinilor cu motoare cu combustie.
„Cred că trebuie să fim mai pragmatici și mai puțin ideologici”, a declarat Lollobrigida, avertizând asupra pericolelor de a transforma industria italiană „într-un deșert” prin impunerea unor restricții stricte de reducere a emisiilor de CO2, în timp ce alte țări ale lumii nu fac același lucru.
