Reprezentanții țărilor participante la discuțiile ONU despre biodiversitate reuniți recent la Roma au reușit să ajungă la un consens privind un plan ambițios care vizează strângerea a 200 miliarde de dolari anual până în 2030 pentru protejarea naturii.
Această reușită, notează Reuters, vine după eșecul de anul trecut din Columbia, când negocierile COP16 nu au dus la un acord concret privind elementele esențiale ale finanțării: cine va contribui, cum vor fi colectați banii și cine va supraveghea întregul proces.
În contextul în care președintele american Donald Trump reduce implicarea celei mai mari economii mondiale în finanțarea pentru dezvoltare, acordul semnat joi seara la Roma reprezintă un impuls pozitiv pentru cooperarea globală.
Negociatorii din țările BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – au avut un rol esențial în finalizarea acordului. Președintele COP16 și ministrul columbian al mediului, Susana Muhamad, a descris acordul drept un triumf pentru natură și multilateralism într-un an marcat de fragmentare politică și tensiuni diplomatice crescânde.
„De la Cali la Roma am transmis o rază de speranță că binele comun, mediul și protecția vieții, precum și capacitatea de a ne uni pentru ceva mai important decât interesul național sunt încă posibile,” a declarat ea.
Delegații au convenit, de asemenea, să exploreze dacă este necesară crearea unui nou fond pentru biodiversitate, așa cum au solicitat unele țări în curs de dezvoltare, sau dacă un fond existent, precum cel administrat de Fondul Global de Mediu (GEF), ar fi suficient. GEF a furnizat peste 23 de miliarde de dolari pentru mii de proiecte de conservare a naturii în ultimii 30 de ani.
„Toată lumea, în spiritul compromisului, a făcut concesii, iar în general pentru țările în curs de dezvoltare rezultatul a fost extrem de pozitiv,” a declarat Maria Angelica Ikeda, directorul Departamentului de Mediu din cadrul Ministerului brazilian al Afacerilor Externe.
Nevoia de acțiune a devenit tot mai urgentă în ultimii ani, având în vedere că dimensiunea medie a populațiilor de animale sălbatice a scăzut cu 73% din 1970, conform datelor din Raportul Planeta Vie 2024 al WWF.
Deși SUA nu a fost niciodată semnatară a convenției privind biodiversitatea, a fost unul dintre cei mai importanți finanțatori ai eforturilor pentru natură și biodiversitate.
Actuala înghețare a ajutorului extern american are efecte ample, de la suspendarea eforturilor anti-braconaj în Africa de Sud până la reduceri de finanțare pentru organizații mari de conservare.
Datele recente ale OCDE estimează că în 2022, la nivel internațional, au fost distribuiți pentru biodiversitate 15,4 miliarde de dolari, 83% din această sumă provenind din surse publice.
La întâlnirea de la Roma, țările au convenit, de asemenea, asupra unui set de reguli tehnice pentru monitorizarea progresului către GBF și au obținut un angajament ca țările să publice un raport național privind planurile lor de biodiversitate pentru discuțiile COP17.
Aceste negocieri marchează începutul unui an intens pentru diplomația internațională în domeniul climei, cu diverse evenimente programate pentru a discuta poluarea cu plastic, conservarea oceanelor și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare globală, înainte de discuțiile COP30 privind clima din noiembrie.
