Agenția Europeană de Mediu (AEM) a dezvăluit un tablou îngrijorător al impactului poluării aerului în Europa, subliniind că peste 400.000 de decese anuale sunt legate de calitatea proastă a aerului. AEM oferă o evaluare complexă care evidențiază atât progresele realizate, cât și provocările persistente în combaterea poluării mediului.
Conform raportului AEM intitulat „Impactul poluării aerului asupra sănătății umane în Europa: starea poverii bolii în 2024”, aproape 240.000 de decese în Uniunea Europeană pot fi direct asociate expunerii la particule fine PM2.5, un poluant care depășește semnificativ standardele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Raportul oferă o rază de speranță, remarcând o reducere substanțială de 45% a deceselor cauzate de particulele de materie între 2005 și 2022. Această tendință susține planul UE de acțiune pentru poluare zero, care vizează o reducere de 55% până în 2030.
Leena Ylä-Mononen, director executiv al AEM, a subliniat complexitatea provocării: în timp ce noile reglementări privind calitatea aerului reprezintă un progres pozitiv, populațiile urbane continuă să fie afectate disproporționat de calitatea precară a aerului.
Impactul poluării depășește sfera sănătății umane. Aproximativ 73% din ecosistemele europene sunt expuse unor nivele dăunătoare de poluare, cu depunerea de azot perturbând echilibrul ecologic. Sectorul agricol suportă consecințe economice semnificative, ozonul de la nivelul solului cauzând pierderi estimate la 2 miliarde de euro prin deteriorarea culturilor și reducerea productivității.
Recent implementata Directivă privind Calitatea Aerului reprezintă o intervenție crucială, aliniind standardele UE cu recomandările OMS și introducând monitorizarea unor poluanți suplimentari precum particulele ultrafine și carbonul negru.
„Este o veste bună pentru cetățeni că avem astăzi reguli mai stricte privind calitatea aerului în UE, dar prea multe persoane, mai ales cele din mediul urban, rămân afectate negativ de aerul poluat, ceea ce rezultă în boli și decese premature care pot fi în mare parte prevenite prin reducerea nivelurilor poluanților”, a declarat directoarea executivă a AEM.
Un raport separat al AEM, „Impactul poluării aerului asupra ecosistemelor în Europa”, relevă că 73% din ecosistemele UE au depășit limitele critice pentru eutrofizare în 2022. În plus, aproximativ o treime din terenurile agricole europene au fost expuse unor concentrații de ozon peste valorile prag, generând pagube estimate la minimum 2 miliarde de euro.
Noua Directivă privind Calitatea Aerului, intrată în vigoare la 10 decembrie 2024, introduce standarde mai apropiate de recomandările OMS și impune monitorizarea unor poluanți suplimentari precum particulele ultrafine, carbonul negru și amoniacul.
