Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a adoptat o decizie istorică cu potențialul de a transforma cadrul juridic internațional, prin care a recunoscut protecția climatică drept un drept fundamental al omului. Instanța a stabilit că statele care nu își îndeplinesc obligațiile de protejare a cetățenilor împotriva efectelor schimbărilor climatice riscă să fie acuzate de încălcarea dreptului internațional.
Mai mult, potrivit opiniei Curții guvernele poartă răspunderea pentru activitățile companiilor care operează sub jurisdicția sau controlul lor. Această clarificare juridică deschide calea pentru acțiuni concrete împotriva marilor poluatori. Harj Narulla, avocat specializat în litigii climatice și consilier juridic pentru Insulele Solomon, a subliniat că prin această opinie, CIJ a oferit instrumentele necesare pentru a trage la răspundere marii emițători de gaze cu efect de seră. Aceștia ar putea fi obligați nu doar să plătească compensații financiare, ci și să contribuie activ la refacerea ecosistemelor pe care le-au degradat.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat decizia: „Aceasta este o victorie pentru planeta noastră, pentru justiția climatică și pentru puterea tinerilor de a face diferența. Lumea trebuie să răspundă.”
O opinie unanimă cu impact global
Decizia, adoptată în unanimitate pe 23 iulie 2025 – doar a cincea oară în aproape optzeci de ani de existență când curtea ajunge la un consens complet – reprezintă un moment de cotitură în lupta împotriva schimbărilor climatice. Opinia consultativă a fost solicitată de Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Vanuatu și a altor state insulare mici, care au cerut clarificări privind responsabilitățile guvernelor în abordarea schimbărilor climatice.
Curtea a stabilit în mod neechivoc că schimbările climatice reprezintă o „amenințare urgentă și existențială” și că emisiile de gaze cu efect de seră sunt „în mod neîndoielnic cauzate de activitățile umane”. Această poziție fermă oferă o bază juridică solidă pentru acțiunile climatice viitoare și pentru tragerea la răspundere a statelor.
Conform opiniei CIJ, statele au datoria de a acționa în conformitate cu cea mai recentă știință climatică, în linie cu obiectivul internațional de limitare a încălzirii la 1,5°C, așa cum este stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Curtea a descris sistemul climatic ca pe o parte vitală a mediului care trebuie protejată pentru generațiile prezente și viitoare.
Deși opinia curții nu este obligatorie, ea poartă greutate juridică și politică, iar cazurile climatice viitoare nu vor putea să o ignore, spun experții juridici. În prezent, litigiile legate de climă s-au intensificat, cu aproape 3.000 de cazuri depuse în aproape 60 de țări, conform cifrelor din iunie de la Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice și Mediul din Londra.
Un precedent european care își face simțită influența
Această decizie se înscrie într-o tendință mai largă de recunoaștere juridică a drepturilor climatice. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câștig de cauză unui grup de femei elvețiene în vârstă care susțineau că acțiunea insuficientă a guvernului lor privind schimbările climatice le-a expus la valuri de căldură mortale. Curtea de la Strasbourg a constatat că politicile climatice inadecvate pot constitui o încălcare a drepturilor omului, stabilind un precedent pentru cazuri similare în toată Europa.
La nivel internațional, sunt în desfășurare discuții pentru a face din distrugerea mediului la scară largă o crimă. Anul trecut, Curtea Penală Internațională (CPI) a început discuții formale privind recunoașterea ecocidului ca o nouă crimă în cadrul Statutului de la Roma (documentul fondator al CPI). Definiția propusă a ecocidului acoperă actele comise cu știința că sunt susceptibile să cauzeze daune severe și extinse sau pe termen lung mediului.
Dacă va fi adoptată, această măsură va permite curții să urmărească penal persoane fizice, inclusiv directori executivi corporativi și lideri guvernamentali, pentru distrugerea mediului, cum ar fi deversările de petrol la scară largă sau defrișările masive.
Știința atribuirii climatice: o armă juridică puternică
Litigiile climatice câștigă teren, stimulate în parte de progresele în știința atribuirii climatice, care acum face posibilă conectarea evenimentelor meteorologice specifice și a deceselor cu schimbările climatice determinate de om. Cercetătorii au estimat recent că valul de căldură din sudul Angliei din iunie acestui an a cauzat 263 de decese în Londra, dintre care 171 au fost atribuite temperaturilor crescute legate de schimbările climatice.
Provocările juridice fac din ce în ce mai mult apel la această știință. Organizația Friends of the Earth a anunțat recent că își va duce cazul împotriva planului de adaptare climatică al guvernului britanic la CEDO, argumentând că eșecul guvernului de a se pregăti în mod adecvat pentru impacturile climatice încalcă drepturile oamenilor din Regatul Unit, în special ale celor mai vulnerabili la căldură și inundații.
Reacții internaționale
Reacțiile la decizia CIJ au fost extrem de favorabile din partea organizațiilor de mediu și a experților în drept climatic. Noah Walker-Crawford de la Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice și Mediul a declarat că „opinia consultativă a CIJ aduce greutatea dreptului internațional în spatele a ceea ce știința climatică a demonstrat de decenii”.
Mohamed Adow, directorul Power Shift Africa, a descris decizia ca „un impuls puternic pentru justiția climatică”, subliniind că „CIJ a confirmat ceea ce Africa a cerut de mult timp: „ca națiunile bogate să fie trase la răspundere pentru daunele pe care le-au cauzat emisiile lor”.
Danilo Garrido, consilierul juridic al Greenpeace International, a remarcat că aceasta marchează „începutul unei noi ere de responsabilitate climatică la nivel global”, iar „mesajul Curții este clar: producția, consumul și acordarea de licențe și subvenții pentru combustibilii fosili ar putea fi încălcări ale dreptului internațional”.
Implicații pentru viitor
Opinia CIJ adaugă un nou strat de claritate juridică asupra a ceea ce sunt obligate să facă guvernele pentru a preveni daunele climatice. Deși curtea nu poate impune decizia sa, ea întărește viziunea în creștere că statele pot fi trase la răspundere pentru inacțiunea climatică sub dreptul internațional.
Această decizie istorică deschide calea pentru noi procese și oferă speranța că va aduce justiție celor care, deși au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice, suferă deja cele mai severe consecințe ale acestora.
Provocări din partea administrației Trump
Impactul deciziei poate fi limitat de faptul că Statele Unite, cel mai mare emițător istoric de gaze cu efect de seră și al doilea cel mai mare emițător actual după China, s-au orientat sub președinția lui Donald Trump către anularea tuturor reglementărilor climatice.
„Ca întotdeauna, președintele Trump și întreaga administrație sunt angajați să pună America pe primul loc și să prioritizeze interesele americanilor obișnuiți”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, în răspuns la opinia Curții.
