Energia nucleară ar putea reprezenta 17% din producția de electricitate până în 2050, datorită obiectivelor climatice ambițioase, nevoilor din ce în ce mai mari de centre energofage de date și opțiunilor de finanțare, potrivit unei analize Morgan Stanley.
Obiectivele stabilite în cadrul conferinței ONU COP28 privind schimbările climatice prevăd triplarea capacității nucleare până în 2050, însă Morgan Stanley preconizează dublarea capacității nucleare globale până în 2050.
Finanțarea va proveni din sprijinul guvernamental prin subvenții, scheme fiscale și investitori în obligațiuni.
Ar trebui să apară oportunități în mineritul uraniului, producția de energie nucleară, infrastructura fizică și gestionarea deșeurilor.
Pe măsură ce găsirea unor surse de combustibil mai curate și mai fiabile a devenit din ce în ce mai urgentă, energia nucleară este pregătită pentru o renaștere care ar putea atrage 1,5 trilioane de dolari în investiții de capital până în 2050, potrivit Morgan Stanley Research.
„După mai mult de un deceniu de declin, energia nucleară revine în scenă, ceea ce ar putea aduce oportunități de investiții în întregul lanț valoric nuclear”, spune Tim Chan, șeful departamentului de cercetare în domeniul sustenabilității pentru Asia Pacific al Morgan Stanley. „Printre factorii-cheie care stimulează cererea de energie nucleară se numără creșterea inteligenței artificiale generative, mari consumatoare de energie, și angajamentul mai multor țări de a-și tripla capacitatea nucleară până în 2050.”
În următorul deceniu și jumătate, centralele nucleare ar putea genera 17% din furnizarea globală de energie electrică, față de aproximativ 10% în prezent. Din punctul de vedere al investițiilor, acest lucru ar putea aduce beneficii în toate domeniile, de la mineritul uraniului și producția de energie nucleară până la infrastructura fizică și gestionarea deșeurilor, adaugă Chan.
„Energia nucleară poate juca un rol esențial în atingerea obiectivelor de decarbonizare prin furnizarea de energie de bază stabilă și cu emisii reduse de carbon”, spune Stephen Byrd, șeful echipei de cercetare în domeniul sustenabilității globale a Morgan Stanley. „Având în vedere că schimbările climatice generează modele meteorologice mai instabile și că este nevoie de timp pentru ca economia surselor regenerabile de energie și a stocării să devină mai competitivă, considerăm că beneficiile energiei nucleare sunt evidente.”
Ani de zile, industria energiei nucleare a fost afectată de costurile ridicate, de construcție și de preocupările legate de siguranță și deșeuri. Industria s-a confruntat cu dificultăți și mai mari după accidentul din 2010 de la centrala Fukushima din Japonia, care a reaprins preocupările publice privind siguranța.
Cu toate acestea, în 2023, mai mult de 20 de țări participante la conferința ONU COP28 privind schimbările climatice s-au angajat să adauge 740 gigawați de capacitate nucleară până în 2050, în semn de recunoaștere puternică a rolului pe care energia nucleară îl poate juca în reducerea și, în cele din urmă, atingerea unui nivel net zero al emisiilor de carbon.
Sprijinul guvernamental – cum ar fi subvențiile din SUA și noile scheme fiscale din UE, Japonia și China – va reprezenta o parte esențială a ecuației finanțării. „În timp ce stimulentele fiscale destinate sprijinirii energiei nucleare sunt încă în curs de dezvoltare, preconizăm că finanțarea nucleară prin intermediul obligațiunilor verzi emise de guverne și de întreprinderi va deveni din ce în ce mai populară”, spune Chan.
Dintr-o perspectivă regională, se așteaptă ca Asia să fie centrul de creștere. China este pe cale să devină lider mondial în construcția de reactoare nucleare. Țara își propune să crească energia nucleară de la 5% în prezent la 10% din capacitatea sa totală de generare a energiei până în 2035, cu un obiectiv de 18% până în 2060.
Între timp, Japonia își repornește treptat parcul de reactoare nucleare închis de la Fukushima și își propune ca energia nucleară să reprezinte 20% din mixul său energetic până în 2030, față de 5,5% în 2020. Cu toate acestea, analiștii consideră că realizarea acestui obiectiv va fi o provocare.
În general, Morgan Stanley Research estimează că investițiile în noi capacități vor totaliza 470 de miliarde de dolari în China, 250 de miliarde de dolari în SUA și 197 de miliarde de dolari în UE până în 2050.
Sursa foto: Pixabay
