Companii responsabile față de mediu și oameni

România în pragul deșertificării. Autoritățile române, în derivă în fața crizei climatice

Schimbările climatice transformă ireversibil peisajul agricol al României, în timp ce autoritățile demonstrează o incapacitate cronică de a gestiona această criză majoră.

Un recent audit al Curții de Conturi, citat în exclusivitate de Digi24, dezvăluie o situație alarmantă: Ministerul Agriculturii nu deține date centralizate privind suprafețele de teren degradat din țară, în ciuda obligațiilor legale explicite.

Conform documentului oficial, România nu dispune de un „inventar real, centralizat și asumat” al terenurilor afectate de degradare, deși acest lucru reprezintă o cerință permanentă stipulată în Legea nr. 100/2010.

Mai mult, într-o demonstrație de opacitate instituțională, Ministerul Agriculturii a refuzat la solicitarea Digi24 să comunice public dimensiunea reală a acestei probleme, ignorând sistematic cererile legale de informații publice.

Strategia națională de combatere a deșertificării, adoptată în urmă cu două decenii, rămâne în mare parte literă moartă. În absența unor măsuri concrete de implementare, documentul s-a dovedit a fi doar un exercițiu birocratic, în timp ce fenomenul degradării solului continuă să se accelereze sub impactul schimbărilor climatice.

Această criză se desfășoară pe fundalul unei duble negligențe: pe de o parte, autoritățile nu reușesc să evalueze amploarea reală a problemei, iar pe de altă parte, măsurile de prevenire și combatere a efectelor schimbărilor climatice în agricultură rămân blocate la nivel declarativ.

În acest context, specialiștii avertizează că procesul de deșertificare ar putea deveni ireversibil în anumite zone ale țării dacă nu se iau măsuri urgente și concrete.

Lipsa de transparență a Ministerului Agriculturii, evidențiată prin refuzul repetat de a furniza informații de interes public privind suprafețele afectate, ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea instituțională de a gestiona această criză.

În timp ce birocrația română persistă, efectele schimbărilor climatice continuă să transforme terenurile agricole fertile în zone aride, punând în pericol securitatea alimentară și economică a țării.

Share this article
Prev Post

Record absolut de temperatură: 2024, cel mai cald an din istoria măsurătorilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Read next