Ambiţiile climatice trebuie combinate cu realităţile economice şi sociale naţionale, promovând în acelaşi timp o tranziţie energetică justă şi sustenabilă, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Ionuţ-Sorin Banciu, citat de Agerpres. Declarația oficialului a fost făcută la Consiliul de Mediu de la Luxemburg.
„Ambiţiile climatice trebuie combinate cu realităţile economice şi sociale naţionale, promovând în acelaşi timp o tranziţie energetică justă şi sustenabilă. România va continua să colaboreze constructiv sprijinind soluţii care să contribuie la atingerea obiectivelor climatice globale, cu respectarea particularităţilor fiecărui stat membru”, a spus Baciu, citat într-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Declaraţia oficialului MMAP vine în contextul concluziilor Consiliului privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferinţă a Părţilor (COP 29) la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), care va avea loc în Baku, Azerbaidjan, în perioada 11 noiembrie – 22 noiembrie 2024.
Pe agenda reuniunii de la Luxemburg s-au aflat subiecte precum adoptarea concluziilor privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferinţă a Părţilor (COP 29) la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) şi a concluziilor referitoare la Convenţia privind diversitatea biologică (CBD).
De asemenea, au avut loc şi schimburi de opinii legate de pregătirea celei de a cincea sesiuni a Comitetului interguvernamental de negociere în vederea elaborării unui instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu materiale plastice (INC-5) şi de implementarea Strategiei UE privind substanţele chimice.
În ceea ce priveşte concluziile referitoare la Convenţia privind diversitatea biologică (CBD), secretarul de stat român a punctat că la COP16 este important să se agreeze un plan concret pentru atingerea obiectivelor globale la care România s-a angajat în 2022.
“Un alt aspect important care va conduce la îndeplinirea obiectivelor asumate este consolidarea legăturii dintre schimbările climatice şi biodiversitate şi integrarea aspectelor legate de biodiversitate în toate politicile şi sectoarele din societate şi economie. În acest sens, recunoaştem rolul soluţiilor bazate pe natură ca şi componente integrante ale strategiilor pentru rezilienţa ecosistemelor şi dezvoltarea durabilă care să contribuie la adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a spus el.
Potrivit MMAP, această reuniune va avea loc în Columbia, în perioada 21 octombrie – 1 noiembrie 2024.
În cadrul schimbului de opinii legat de pregătirea celei de a cincea sesiuni a Comitetului interguvernamental de negociere în vederea elaborării unui instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu materiale plastice (INC-5), secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu a subliniat că România susţine acţiunea colectivă pentru dezvoltarea unui viitor instrument internaţional de combatere a poluării cu plastic.
„Obiectivul nostru comun trebuie să fie crearea unei noi realităţi în ceea ce priveşte reducerea poluării cu plastic. Poluarea cu plastic nu cunoaşte graniţe, este o problemă transnaţională care dăunează grav atât sănătăţii umane, cât şi ecosistemelor marine. Prin urmare, dezvoltarea unui instrument global dedicat nu este doar o chestiune de urgenţă, ci este o necesitate. Totodată, este important să se ne asigurăm că materialelor plastice produse vor fi mai sigure pentru sănătatea populaţie şi reciclate în condiţii de siguranţă”, a subliniat Banciu.
Un alt schimb de opinii a avut loc pe tema implementării Strategiei UE privind substanţele chimice. În cadrul acestei sesiuni, secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu a precizat importanţa echilibrării obiectivelor ambiţioase ale diverselor iniţiative programatice şi strategice ale UE cu efectele transformării pentru industria chimică, dar fără a pierde din vedere protecţia sănătăţii umane şi a mediului.
„România susţine continuarea implementării măsurilor din strategia UE privind substanţele chimice şi mai ales a revizuirii Regulamentului REACH pentru îmbunătăţirea şi simplificarea regulamentului în vigoare, prin reformarea autorizării, restricţionării şi a evaluării substanţelor, precum şi pentru facilitarea comunicării în lanţurile de aprovizionare. Întrucât există o interconexiune între substanţele chimice şi schimbările climatice, este necesară dezvoltarea de soluţii care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea acestor substanţe”, a declarat Banciu.
Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti: Schimbările climatice sunt o realitate cu impact inclusiv în România
Tranziţia verde, energiile regenerabile, politici publice şi ESG sunt printre cele mai importante subiecte abordate în cadrul evenimentului Climate Change Summit, organizat în perioada 15-17 octombrie la Bucureşti.
Invitată la eveniment, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a declarat că schimbările climatice sunt o realitate al cărei impact îl vedem din ce în ce mai mult şi în România.
„În mandatul actual, după cum ştiţi, Comisia Europeană a acoperit în mod cuprinzător politica climatică în agenda sa Green Deal, una care vizează abordarea urgenţei climatice, asigurând în acelaşi timp creşterea economică durabilă, echitatea socială şi intergeneraţională. Există deja câteva exemple remarcabile în România de bune practici care conduc agenda noastră de politică climatică înainte, de la comunităţi durabile până la acţiuni pentru protejarea pădurilor virgine unice din România sau proiecte care reunesc minţi tinere strălucite pentru a construi casele viitorului (…) UE şi-a stabilit obiective ambiţioase în materie de climă, care urmează să fie atinse până în 2030 şi 2050. Este vorba despre abordarea urgenţei climatice în creştere şi, în acelaşi timp, despre prosperitate şi competitivitate. Schimbările climatice sunt o realitate al cărei impact îl vedem din ce în ce mai mult şi aici, în România, şi de aceea toate cele 27 de state membre UE s-au semnat pentru a atinge obiectivele pentru 2030 şi neutralitatea climatică pentru 2050″, a spus Ramona Chiriac.
În cadrul intervenţiei sale, Ramona Chiriac a punctat faptul că România are un mix energetic echilibrat, o vastă experienţă şi un potenţial semnificativ încă neexploatat în materie de energie regenerabilă şi eficienţă energetică.
„Cadrul de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice a făcut paşi importanţi înainte şi include un angajament politic de cooperare cu părţile interesate înspre decarbonizare. Capitolul RePowerEU al României are o componentă foarte importantă concentrată pe surse regenerabile şi eficienţă energetică, susţinute de finanţare europeană. Toate acestea sunt premise importante care pun România pe drumul către 2050. În următorii ani, va fi crucial pentru România să le valorifice pe deplin, să păstreze nivelul de angajament, să implementeze ceea ce este convenit la nivel european şi să nu dea înapoi”, a spus şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti.
Aceasta a adăugat că, în România, sunt necesare investiţii pentru un viitor mai curat şi o creştere economică pe termen lung precum şi pe necesitatea consolidării economiei sociale ca parte a creşterii competitivătiţii.
„În parcursul său spre decarbonizare, România are la dispoziţie instrumente financiare solide, precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu 44% alocare financiară pentru reforme şi investiţii de mediu, Fondurile de Coeziune, Fondul de Modernizare, Fondul pentru Dezvoltare Rurală sau Mecanismul pentru Tranziţie Justă. Iar la nivel european, 1 din fiecare 3 euro cheltuiţi merge către obiectivele de mediu”, a precizat Chiriac.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea competenţelor sau sprijinirea IMM-urilor se află în centrul mecanismului de tranziţie justă, care îşi propune să sprijine regiunile, industriile şi lucrătorii care sunt cel mai afectaţi de tranziţia către neutralitatea climatică.
„Acest instrument, după cum ştiţi, acoperă şase judeţe din România – Gorj, Hunedoara, Dolj Galaţi, Prahova şi Mureş. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile şi utilizatorii de transport vor fi, de asemenea, sprijiniţi prin Fondul pentru climat social, astfel încât să nu rămână în urmă în această tranziţie. Şase miliarde de euro vor fi disponibile României numai din acest mecanism de sprijin până în 2032″, a susţinut Ramona Chiriac.
