Europa se confruntă din ce în ce mai des cu episoade de căldură atât de intense încât organismul uman nu poate face față, au declarat luni serviciul Copernicus de monitorizare a climei al UE și Organizația Mondială de Meteorologie (OMM), citate de Reuters.
Într-un raport privind clima Europei, Copernicus și OMM au analizat condițiile extreme de anul trecut, inclusiv valurile de căldură din iulie care au făcut ca sudul Europei să fie într-o proporție de 41% supus unor condiții de stres termic puternic, foarte puternic sau extrem. Stresul provocat de căldură măsoară impactul pe care mediul înconjurător îl are asupra corpului uman, combinând factori precum temperatura, umiditatea și reacția organismului.
Căldura extremă prezintă riscuri deosebite pentru sănătatea lucrătorilor în aer liber, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu afecțiuni existente, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul.
În unele părți ale Italiei s-au înregistrat cu 7% mai multe decese decât în mod normal în iulie anul trecut.
Unele părți din Spania, Franța, Italia și Grecia au cunoscut până la zece zile de stres termic extrem în 2023, definit ca o temperatură resimțită de peste 46 de grade Celsius.
Decesele legate de căldură au crescut cu aproximativ 30% în Europa în ultimii 20 de ani, se arată în raport.
Anul trecut a fost cel mai călduros din lume de când există înregistrări, iar Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume.
Potrivit raportului, emisiile de gaze cu efect de seră au fost cea mai mare cauză a căldurii excepționale de anul trecut. De asemenea, un rol l-a avut și fenomenul meteorologic El Nino.
Căldura a alimentat fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundații. Anul trecut, inundațiile din Slovenia au afectat 1,5 milioane de persoane.
Pe de altă parte, Grecia a fost afectată de cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat vreodată în UE, care, cu o suprafață de 960 km pătrați, a fost de două ori mai mare decât Atena. Iar ghețarii alpini au pierdut 10% din volumul rămas în 2022 și 2023.
