A doua ediție a Festivalului Dunării #CuApeleCurate, organizat de Asociația MaiMultVerde în cadrul programului Cu Apele Curate, a reunit la Sulina, în perioada 12-14 septembrie, peste 2000 de persoane din comunitățile dunărene și din alte 5 țări riverane fluviului, reprezentanți ai ONG-urilor de mediu și ai autorităților publice locale și centrale. În cadrul evenimentului a fost lansat un studiu privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării.
Sub sloganul „Dunărea ne privește pe toți, Cu drag din Sulina!”, Festivalul Dunării a păstrat tema generală legată de importanța reducerii poluării apelor fluviului cu plastic, cu accent pe cantitățile de deșeuri transportate în Marea Neagră și pe importanța cooperării transfrontaliere și trans-sectoriale în perioade de criză internațională, în special cu țările dunărene vecine – Ucraina și Republica Moldova.
„Timp de trei zile, prin intermediul unui program diversificat, ne-am propus să informăm, să sensibilizăm și să implicăm participanții la eveniment în discuții despre provocările sociale din zonă, despre conservarea naturii și prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Pe lângă ateliere pentru elevi, expoziții, proiecții de film, concerte și plimbări cu caiacele, în cadrul evenimentului au fost organizate o serie de dezbateri dedicate protecției mediului, dar și un workshop interdisciplinar dedicat atât ONG-urilor din țările dunărene, cât și jurnaliștilor.” spune Marta Popescu, coordonator program Cu Apele Curate.
120 de copii din localitățile Deltei Dunării și 20 de copii din Ucraina, beneficiari ai centrului Crucea Roșie Română – Filiala Tulcea, au participat la activitățile și atelierele organizate în cadrul festivalului, implicarea lor contribuind la promovarea importanței protejării mediului și a valorilor culturale din Delta Dunării.
Pe scena Festivalului Dunării au urcat ansambluri folclorice locale și trupele Partizan și Taraf de Caliu.
Studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării, lansat în cadrul Festivalului Dunării #CuApeleCurate
În cadrul seriilor de dezbateri Danube Talks, a fost pus în discuție alături de reprezentanții ONG-urilor de mediu și ai autorităților publice locale și naționale managementul deșeurilor plutitoare și importanța cooperării transfrontaliere pentru protejarea Deltei Dunării. În acest context, au fost prezentate rezultatele studiului realizat de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Ecopolis care a analizat sistemul de management al deșeurilor din Delta Dunării cu scopul de a identifica gradul de acoperire și eficiența acestuia.
„Potrivit studiului realizat în 2023 de Asociația MaiMultVerde, sectorul românesc al Dunării transportă anual, la intrarea în țară, aproximativ 100 de tone de plastic. Delta Dunării este cel mai fragil teritoriu, profund afectat de poluarea fluviului din amonte, iar responsabilitatea managementului deșeurilor este pasată atât între cele 12 județe riverane, cât și între toate instituțiile cu factor de decizie asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Festivalul Dunării reprezintă un pretext bun pentru a atrage încă o dată atenția asupra acestor probleme pe care le semnalăm și în studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării.” a declarat Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.
Deși județul Tulcea este fruntaș în ceea ce privește procentul de deșeuri reciclabile colectate (peste 50%), Delta Dunării rămâne mult în urma județului cu o medie de 24% din totalul deșeurilor municipale colectate. În același timp, infrastructura deficitară pentru Sistemul Garație-Returnare face ca județul Tulcea și implicit Delta Dunării să se claseze pe unul dintre ultimele locuri din țară.
Concluziile Studiului privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării arată că această activitate a înregistrat progrese semnificative din 2020 până în 2023, în special datorită implementării sistemului de management al deșeurilor și aplicării stricte a sancțiunilor. Cu toate acestea, provocările legate de infrastructură și conștientizarea publicului persistă.
„Este nevoie de măsuri dedicate specifice Deltei Dunării: sunt necesare în continuare campanii de educație și conștientizare pentru a schimba comportamentele legate de deșeuri, dar și monitorizarea și evaluarea continuă a acestui fenomen. De asemenea, ARBDD ar trebui să includă în raportul său anual analiza privind situația gestionării deșeurilor din Delta Dunării și situația cazurilor de încălcare a legii privind depozitarea și colectarea corectă a deșeurilor, ca o dimensiune extrem de importantă pentru sănătatea ecosistemului deltaic” – Loredana Pană.
Impactul războiului din Ucraina asupra Deltei Dunării și a Mării Negre, dezbătut în cadrul conferințelor Danube Talks
Studiul și-a propus să facă și o analiză privind impactul creșterii traficului de nave maritime în Delta Dunării în contextul războiului din Ucraina. La nivel regional și central, nu există o astfel de analiză, deși traficul s-a dublat după începerea invaziei Ucrainei, fapt ce afectează calitatea aerului și a apei din zonă.
La conferința Danube Talks dedicată acestui subiect au luat parte și reprezentanți ai primăriilor din Bilhorod-Dnistrovskyi și Shabovska din regiunea Odesa (Ucraina), precum și președintele Comitetului bazinului Nistru din Republica Moldova, lect. univ. Ana Jeleapov, doctor în hidrologie și resurse de apă, alături de care a fost dezbătut impactul războiului din Ucraina asupra Deltei Dunării și a Mării Negre.
Prezent la Sulina în ultima zi de festival, guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, a declarat că instituția pe care o reprezintă ar trebui să aibă acces pe navele care tranzitează zona, să poată verifica modul în care se face managementul deșeurilor la bord. „În momentul de față nu avem dreptul să urcăm la bord. Am discutat cu Căpitănia și cu Poliția de frontieră. Trebuie să găsim o modalitate să modificăm legea. Există competențe mici la Autoritatea Navală și la Poliția de frontieră, dar ei au de fapt alte responsabilități și nu abordează acest subiect. Este o vulnerabilitate care trebuie rezolvată, iar alături de ei, un inspector de mediu ar trebui să aibă posibilitatea să urce la bord.”
Festivalul Dunării, fără plastic de unică folosință
Asociația MaiMultVerde și-a propus și pentru ediția din acest an a Festivalului Dunării să genereze cât mai puține deșeuri din plastic. Au folosit pahare reutilizabile pentru băuturi, iar apa a putut fi luată gratuit de la dozatoare special amplasate în incinta evenimentului. Totodată, participanții au fost încurajați să vină cu propriile bidoane pentru apă, iar fumătorii au primit scrumiere portabile.
Deșeurile generate în timpul festivalului au fost colectate separat în locurile special semnalizate, de unde au fost ridicate de firma locală de salubrizare și trimise la reciclare.
Context
Prima ediție a Festivalului Dunării a avut loc în 2023 la Călărași și s-a bucurat de prezența a peste 2000 de participanți din comunitățile dunărene și din alte 7 țări riverane fluviului. Un rezumat poate fi văzut aici.
Festivalul Dunării a fost organizat în cadrul programului Cu Apele Curate, susținut de Lidl România, de o echipă internațională formată din Asociația MaiMultVerde și H2Org, cu sprijinul BCR și Baden-Wurttemberg Foundation.
Asociația MaiMultVerde s-a înființat în 2008 din convingerea că grija pentru oameni și natură ar trebui să devină o prioritate pentru noi. De atunci desfășoară o serie de proiecte de împădurire, protejare a biodiversității, educație de mediu, transport alternativ, prevenirea risipei alimentare și combaterea poluării cu plastic a apelor.
H2Org este o organizație non-profit din Germania, care dezvoltă proiecte pentru un mediu și ape fără plastic. Dezvoltă proiecte educaționale, campanii, activități și inițiative de cercetare pentru a minimiza poluarea apelor și pentru a preveni acumularea de plastic.
