Mai multe state membre ale UE nu și-au stabilit încă poziția cu privire la unele aspecte cheie ale proiectului de lege al UE care vizează responsabilizarea companiilor pentru încălcarea drepturilor omului și a mediului de-a lungul lanțului lor valoric, ceea ce încetinește negocierile în curs de desfășurare pe marginea acestui dosar, relatează Euronews.
Țările UE și Parlamentul European discută în prezent propunerea de directivă privind obligația de diligență corporativă în materie de durabilitate (CSDD), o lege care ar garanta că marile companii din UE și companiile care își desfășoară activitatea în Uniune sunt responsabile pentru identificarea, prevenirea și atenuarea efectelor negative pe care activitățile lor le au asupra mediului sau drepturilor omului.
Negocierile avansează lent, cea de a treia rundă de negocieri de săptămâna trecută concentrându-se mai degrabă pe aspectele tehnice decât pe elementele cele mai contestate ale directivei, printre care se numără domeniul de aplicare a acesteia.
În iunie, Parlamentul European a adoptat o poziție considerabil mai cuprinzătoare decât abordarea Consiliului convenită în decembrie anul trecut și, prin urmare, multe țări trebuie încă să își definitiveze poziția cu privire la raportul Parlamentului.
Opinii divergente
„Procesul de formare a opiniilor în cadrul guvernului federal continuă”, a declarat săptămâna trecută pentru Euractiv un purtător de cuvânt al Ministerului german al Muncii, care se ocupă de negocieri. Acesta a dezvăluit că guvernul german nu și-a format încă o opinie cu privire la legea pe care guvernele naționale din cadrul Consiliului UE au avut oficial o poziție comună de negociere în decembrie anul trecut.
Alte țări, cum ar fi Luxemburg și Olanda, își mențin oficial aceeași poziție la care s-a ajuns în abordarea comună din decembrie. Cu toate acestea, această poziție nu conferă președinției spaniole un mandat practic pentru a conduce negocierile cu Parlamentul în ceea ce privește cele mai contestate chestiuni.
Legiuitorii UE vor să se asigure că serviciile financiare sunt acoperite de normele obligatorii de diligență, însă anul trecut statele membre au convenit provizoriu că ar trebui să fie la latitudinea fiecărei țări să decidă dacă le includ sau nu.
Franța, de pildă, continuă să se opună includerii serviciilor financiare în normele obligatorii de diligență, poziție împărtășită de o serie de alte țări.
Definiții contestate
Definiția lanțului valoric este un alt punct cheie controversat, Parlamentul European făcând presiuni pentru a include în directivă o parte din segmentul din aval al lanțurilor valorice, cum ar fi vânzarea și transportul produselor.
O definiție mai restrânsă, limitată la lanțul de aprovizionare și excluzând partea din aval, ar exclude, de asemenea, serviciile financiare, ale căror efecte negative sunt legate în principal de activitățile lor din aval.
În cazul Cehiei și al Lituaniei, definiția trebuie rafinată pentru a oferi o mai bună securitate juridică, în timp ce Polonia și Slovacia sunt în mod special în favoarea restrângerii domeniului de aplicare a directivei doar la partea de lanț de aprovizionare.
„Extinderea conceptului la activități precum dezvoltarea produsului, producția, vânzarea și livrarea […] necesită discuții suplimentare detaliate”, a declarat un oficial polonez pentru Euractiv, adăugând că „introducerea unui nou concept (mai larg) poate declanșa un oarecare haos”, deoarece termenul „lanț de activități” nu există în orientările internaționale.
Greutăți administrative
O altă preocupare împărtășită de mai multe state membre, printre care Polonia, Slovacia, Suedia și Germania, este reprezentată de povara administrativă asupra companiilor, care ar fi excesivă, mai ales dacă activitățile din aval ajung să fie acoperite de norme.
„Companiile nu ar trebui să fie trase la răspundere pentru activitățile din cadrul lanțului lor valoric care nu sunt sub controlul lor”, a declarat un purtător de cuvânt slovac pentru Euractiv.
Guvernul german a solicitat recent instituțiilor UE să reducă obligațiile de raportare ale UE pentru companii, în încercarea de a reduce birocrația și este probabil să facă presiuni pentru ca societățile cu mai puțin de 1.000 de angajați să fie excluse din directivă, în conformitate cu legea sa națională privind obligația de diligență.
De asemenea, se așteaptă ca, în următoarele săptămâni, Comisia Europeană să prezinte o inițiativă de reducere a cerințelor de raportare.
În timp ce reuniunile vor continua în următoarele săptămâni pentru a stabili detaliile la nivel tehnic, statele membre vor lua probabil decizii mai substanțiale în cadrul următoarei runde de negocieri, care va avea loc în noiembrie.
