Județul Timiș se remarcă drept un centru vital al agriculturii românești, fiind primul ca suprafața agricolă, de 693.034 hectare, și al doilea în ceea ce privește suprafața terenurilor cultivate în regim ecologic. În plus, județul din vestul României atrage un interes semnificativ și în creștere din partea investitorilor, reprezentând 5% din totalul tranzacțiilor cu terenuri agricole la nivel național în 2023.
Sunt câteva dintre concluziile unei analize făcute de CBRE România, lider în furnizarea serviciilor în domeniul imobiliar comercial, privind potențialul de afaceri și investiții alternative și de dezvoltare a județului Timiș.
„Județul Timiș, cu un potențial agricol semnificativ din punct de vedere al condițiilor climatice favorabile și solurilor fertile, atrage interesul investitorilor datorită oportunităților de dezvoltare ale zonei. În anul 2023, tranzacțiile cu terenuri agricole în județul Timiș au reprezentat 5% din totalul per țară. Mai mult, în primele două luni ale acestui an au fost încheiate aproximativ 850 de tranzacții, marcând o creștere de 31% comparativ cu perioada similară a anului precedent”, declară Mădălin Aresmerițoaie, Senior Consultant Industrial & Logistic Services, CBRE România.
Județul Timiș se evidențiază prin oportunități diverse de dezvoltare, aflându-se pe primul loc la nivel național în ceea ce privește suprafața arabilă, cu o cifră de 530.808 hectare. Această vastă suprafață arabilă constituie un pilon solid pentru creșterea și diversificarea activităților agricole în regiune.
Spre deosebire de alte regiuni ale țării care se confruntă cu perioade secetoase, cu precipitații insuficiente pentru realizarea unor culturi profitabile, județul Timiș se bucură de precipitații bogate. În plus, sistemul de canale de desecare contribuie semnificativ la gestionarea eficientă a surplusului de apă, asigurând condiții optime pentru obținerea unui randament agricol ridicat.
„Există aproximativ 9000 de km de canale de desecare care deservesc aproape 380.000 de hectare, utilizate drept tampon pentru apa de irigații. În ciuda acestui fapt, există o cerere mare pentru resursa de apă necesară irigațiilor în sezoanele secetoase. În fiecare an, fermierii trebuie să se adapteze condițiilor climatice în continuă schimbare. Cu toate acestea, grindina rămâne un fenomen meteo extrem predominant în ultimii ani în zona Timișului, chiar și în ceea ce privește despăgubirile. Spre exemplu, în iulie 2023, ploile torențiale și grindina abundentă au cauzat pabuge estimate la 15 milioane de lei, afectând 25.000 de hectare de pământ cultivat cu rapiță, grâu și floarea-soarelui”, spune Horia Lupu, Director General Agra Asigurări.
Fermierii timişoreni se aliniază noilor tendințe și adoptă practicile agriculturii regenerative
Fermierii din județul Timiș adoptă tot mai multe practici sustenabile de producție agricolă, renunțând la utilizarea îngrășămintelor chimice și pesticidelor sintetice. Această tranziție nu doar că promovează protejarea mediului înconjurător, ci și încurajează obținerea unor produse agricole mai sănătoase și mai naturale pentru consumatori.
„În județul Timiș se cultivă aproape 60.000 de hectare în sistem ecologic, clasându-se pe locul doi în topul județelor care practică acest tip de agricultură. Prin agricultura ecologică, ne referim la practicile care nu utilizează produse chimice și nici organisme modificate genetic, ci tehnologii de cultivare specifice, fiind singurul tip de agricultură reglementat prin cerinţele standard. Agricultorii apelează la aceasta ca urmare a cerințelor tot mai mari pentru produsele certificate ecologic. Mai mult decât atât, sprijinul oferit de Ministerul Agriculturii pentru cei care practică această agricultură este mai mare decât cel pentru agricultura tradițională”, declară Ion Toncea, Președintele Asociației pentru Agricultura Durabilă în România și Șeful Laboratorului de Agricultură Ecologică INCDA Fundulea.
Odată cu practicarea agriculturii conservative, rezerva de carbon organic, activitatea biologică, biodiversitatea supraterană și subterană, cât și structura solului sunt îmbunătățite. Degradarea solului este redusă în mare măsură, determinând o productivitate crescută.
„Pe termen lung, tot mai mulți fermieri vor trece la agricultura conservativă pentru că vor reduce cheltuielile în fermă, costurile cu utilajele sau personalul. Lucrările sunt reduse aproape la minim. În plus, putem să avem o cultură la care să folosim o cantitate de apă mai mică, deoarece în cazul acestor practici agricole, evaporarea este redusă de resturile vegetale ce formează stratul de suprafață. Solurile din Timiș sunt cunoscute pentru fertilitatea lor ridicată, iar agricultura conservativă se potrivește bine cu aceste soluri bogate în nutrienți, deoarece menține și îmbunătățește fertilitatea lor pe termen lung, fără a depinde excesiv de inputuri externe, cum ar fi fertilizanții chimici”, spune Petre Dănilă, un fermier din județul Timiş care a decis în urmă cu doi ani, din motive economice și climatice, să facă tranziția către agricultura conservativă pe toată suprafața agricolă cultivată, de aprox. 300 de ha.
Studiul detaliat poate fi consultat aici.
