În contextul Zilei Internaționale Zero Deșeuri, Agenția Europeană de Mediu (AEM) a dat publicității recent un raport alarmant privind consumul de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile în Uniunea Europeană, care evidențiază o tendință îngrijorătoare de supraconsum și impact major de mediu.
Consumul de textile ocupă locul cinci în clasamentul celor 12 categorii de consum casnic din perspectiva presiunii asupra mediului și climei. Producția și consumul de textile generează multiple presiuni ecologice, printre care:
- Utilizarea materiilor prime
- Emisii de gaze cu efect de seră
- Poluarea aerului
- Utilizarea substanțelor chimice
- Generarea de microplastice
Statistici îngijorătoare
Datele statistice sunt revelatoare: în 2022, un cetățean european a achiziționat în medie 19 de kilograme de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile casnice, în creștere de la 17 kilograme în 2019. Această cantitate este echivalentă cu umplerea unui valiză mari pentru fiecare persoană în fiecare an.
Consumul de textile ocupă locul cinci în clasamentul celor 12 categorii de consum casnic din perspectiva presiunii asupra mediului și climei. Producția și consumul de textile generează multiple presiuni ecologice, printre care:
- Utilizarea materiilor prime
- Emisii de gaze cu efect de seră
- Poluarea aerului
- Utilizarea substanțelor chimice
- Generarea de microplastice
În 2022, statele membre UE au generat aproximativ 6,94 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a 16 kg per persoană. Situația gestionării acestor deșeuri este îngrijorătoare:
- 85% din deșeurile textile nu sunt colectate separat
- Deșeurile ajung fie în depozite de gunoi, fie la incinerare
- Doar 15% sunt colectate separat și pot fi potențial reciclate
Un alt aspect interesant îl constituie exporturile de textile folosite:
- Din 2000, exporturile aproape s-au triplat
- De la 550.000 tone în 2000, s-a ajuns la 1,4 milioane tone în 2019
- Volumul a rămas constant la 1,4 milioane tone și în 2023
Tendința cumpărăturilor online, influencerii de pe rețelele sociale și costurile de producție reduse pentru textile sintetice au accelerat fenomenul „fast fashion”. Tehnologiile digitale precum imprimarea 3D pot reduce risipa, dar paradoxal pot și stimula consumul prin reducerea prețurilor.
Implementarea legislației privind colectarea separată a deșeurilor textile, începând cu 2025, se anticipează că va îmbunătăți semnificativ rata de capturare a textilelor menajere.
